Fenomene astronomice în anul 2025
Secţia de 'Ştiinţele Universului şi ale Vieţii' din cadrul Muzeului 'Vasile Pârvan' Bârlad vă prezintă lista cu cele mai importante fenomene astronomice ce vor avea loc în anul 2025. Aceste evenimente sunt grupate în două categorii: fenomene astronomice deosebite (cum sunt eclipsele, tranzitele planetelor Mercur/ Venus, ocultaţii, etc.), şi a doua categorie se referă la acele fenomene astronomice cu un impact mai mare în rândul celor pasionaţi de astronomie.
16 Decembrie 2024, 16:21
Fenomene astronomice deosebite.
În anul 2025 vor avea loc pe glob patru eclipse, din care două de Soare şi două de Lună, aşa cum sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Eclipsă totală de Lună din 14 martie 2025
Va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei şi estul Australiei. Din România se va observa doar faza parţială prin penumbră. Luna va apune înainte de începutul eclipsei parţiale, ora locală: 6:27, iar începutul fazei parţiale va fi la 7:09.
Eclipsă parţială de Soare din 29 martie 2025
Va fi vizibilă din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, Nord-Estul Canadei, Europa şi nord-vestul Africii. Din România eclipsa va fi vizibilă doar din partea vestică şi nord-vestică. De la Bârlad, fenomenul nu va fi vizibil !
Eclipsă totală de Lună din 7 septembrie 2025
Va fi vizibilă din Asia, Ocenul Indian, Australia, Africa, Europa. Din România eclipsa va fi vizibilă seara. Luna vă răsare în eclipsă parţială. Faza maximă va fi la ora 21:11. Luna va fi însă destul de jos faţă de orizontul sud-estic.
Eclipsă parţială de Soare din 21 septembrie 2025
Va fi vizibilă din sudul Oceanului Pacific, Antarctica şi Noua Zeelandă. Din România eclipsa nu va fi vizibilă.
Fenomene astronomice vizibile din România
Singura eclipsă vizibilă în condiţii foarte bune din România va fi una totală de Lună, din 7 septembrie 2025.
Alte fenomene astronomice din anul 2025
4 ianuarie - ocultaţie Luna cu planeta Saturn (seara);
10 ianuarie - planeta Venus la elongaţie estică maximă (seara);
16 ianuarie - planeta Marte la opoziţie (toată noaptea);
20 martie - echinocţiul de primăvară;
22 - 23 aprilie - maximul curentului de meteori Liridele (ZHR = 18);
6 mai - maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR = 50);
2 iunie - planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa);
21 iunie - solstiţiul de vară;
31 iulie - maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 25);
12 - 13 august - maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 - 100);
21 septembrie - planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
22 septembrie - echinocţiul de toamnă;
23 septembrie - planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
21 octombrie - maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20);
17 - 18 noiembrie - maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15);
21 noiembrie - planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);
13 - 14 decembrie - maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 150);
21 decembrie - Solstiţiul de iarnă.
Sursa informaţiilor: http://www.seasky.org/astronomy/astronomy-calendar-2025.html
Mai multe informaţii sunt disponibile în noul articol publicat pe site-ul AstroBârlad la secţiunea
Noutăţi din Astronomie:
https://astrobarlad.com/2024/12/16/fenomene-astronomice-in-anul-2025/
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Muzeograf/ Şef Secţie 'Ştiinţele Universului şi ale Vieţii'
Muzeul 'Vasile Pârvan' Bârlad
Coordonatorul Astroclubului 'Perseus' Bârlad
