Ascultă Radio Antena Satelor Live

Luna ar fi cu 40 de milioane de ani mai veche decât s-a crezut

Un nou studiu realizat pe micuţele grăunţe de zircon din mostrele de sol selenar obţinute în perioada misiunilor Apollo sugerează că satelitul natural al Terrei s-ar fi format cu 40 de milioane de ani mai devreme decât se credea, transmite site-ul sciencealert.com.

Luna ar fi cu 40 de milioane de ani mai veche decât s-a crezut
Foto: Pixabay

23 Octombrie 2023, 16:52

Studiul urmează să fie publicat în jurnalul Geochemical Perspectives Letters, noteaza Rador.

Acest lucru înseamnă că Luna are vârsta de cel puţin 4,46 de miliarde de ani, conform echipei de cercetători coordonaţi de geologul Jennika Greer, de la Universitatea din Glasgow - adică cu puţin mai tânără decât Pământul, a cărui vârstă este estimată la 4,54 miliarde de ani.

Conform oamenilor de ştiinţă, Luna s-a format la puţin timp după Terra, în urmă cu aproximativ 4,4 miliarde de ani, pe când Sistemul Solar era tânăr.

Atunci, o planetă de dimensiunea aproximativă a lui Marte s-ar fi ciocnit cu Pământul. În urma ciocnirii, un uriaş nor de resturi a fost proiectat în spaţiu, formând inele pe orbita Pământului. Ulterior, materia care forma aceste inele s-a agregat rezultând Luna.

'Aceste cristale (de zircon n.r.) sunt cele mai vechi dovezi formate după impactul gigantic', a declarat cosmochimistul Philipp Heck de la Universitatea din Chicago. 'Şi pentru că ştim cât de vechi sunt aceste cristale, ele servesc ca reper pentru cronologia selenară'.

Nu se ştie cu precizie cum şi când s-a format Luna, dar prezenţa pe Lună a anumitor elemente chimice sugerează cu putere ipoteza originii terestre. Ipoteza impactului catastrofal din tinereţea Terrei este favorita oamenilor de ştiinţă.

Estimările variază cu privire la momentul în care s-a produs acest impact, dar există din ce în ce mai numeroase dovezi, bazate pe datarea mostrelor selenare, care sugerează că acest impact s-a produs substanţial mai devreme decât supoziţiile iniţiale, care indicau spre o vârstă de 4,4 miliarde de ani. Unele analize sugerează că acest impact s-ar fi produs cel mai devreme acum 4,51 miliarde de ani.

Cristalele de zircon reprezintă o modalitate excelentă de a afla vârsta unei mostre din cauza modului în care se formează aceste cristale.

Atunci când se formează un cristal de zircon, acesta încorporează uraniu dar respinge puternic plumbul. De-a lungul timpului, uraniul radioactiv din zircon se descompune în plumb, la o rată cunoscută foarte bine. Oamenii de ştiinţă examinează proporţia de uraniu faţă de plumb dintr-un cristal de zircon pentru a afla când s-a format respectivul cristal, cu un nivel ridicat de acurateţe.

Aceste cristale microscopice pot fi găsite în mostre de sol selenar obţinute în perioada misiunilor Apollo. Greer şi colegii ei au studiat zirconul găsit în mostrele adunate de misiunea Apollo 17, ultima dintre misiunile de aselenizare ce a avut loc în 1972. Conform echipei, aceste cristale s-au format după ce suprafaţa Selenei s-a solidificat din oceanul de materie topită cu care era acoperită după formare.

'Atunci când suprafaţa a fost topită, cristalele de zircon nu se puteau forma şi rezista. Astfel, orice cristal de la suprafaţa Lunii trebuie să se fi format după ce acest ocean de magmă s-a răcit. Altfel aceste cristale s-ar fi topit, iar semnătura lor chimică s-ar fi pierdut', a explicat Heck.

Cercetătorii au folosit tomografia cu sondă atomică pentru a studia compoziţia mostrelor selenare, şlefuind cristalele şi folosind apoi lasere pentru a evapora o parte din atomi. Un spectrometru de masă a fost folosit pentru a analiza materialul vaporizat, ceea ce le-a permis cercetătorilor să afle raportul dintre uraniu şi plumb.

Acest lucru a arătat că vârsta acestor cristale de zircon este de 4,46 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că Luna este cel puţin la fel de bătrână.

Această informaţie poate fi folosită pentru a afla alte aspecte ale istoriei selenare - cum ar fi cât de mult a durat până la formarea şi solidificarea satelitului natural al Pământului precum şi o estimare mai bună a momentului impactului care a dus la formarea sa.

O echipă de cercetători a descoperit un material poros ce poate depozita gazele ce produc efectul de seră
Stiinta 29 Aprilie 2024, 09:40

O echipă de cercetători a descoperit un material poros ce poate depozita gazele ce produc efectul de seră

O echipă de oameni de ştiinţă susţine că a descoperit un tip de material poros care poate depozita gazele care duc la efectul...

O echipă de cercetători a descoperit un material poros ce poate depozita gazele ce produc efectul de seră
Progres în medicină: Al doilea transplant reușit de rinichi de porc la un pacient
Stiinta 25 Aprilie 2024, 15:47

Progres în medicină: Al doilea transplant reușit de rinichi de porc la un pacient

O echipă de chirurgi de la un spital din Statele Unite a anunțat realizarea unui nou transplant de rinichi de porc la un...

Progres în medicină: Al doilea transplant reușit de rinichi de porc la un pacient
Originea mutațiilor ereditare la arbori
Stiinta 30 Martie 2024, 22:20

Originea mutațiilor ereditare la arbori

Care este originea diversității genetice la plante? Pot fi transmise la semințe noile mutații dobândite în timpul creșterii?

Originea mutațiilor ereditare la arbori
Cimpanzeii și bondarii  îşi pot transmite abilităţile în rândul comunității lor
Stiinta 07 Martie 2024, 16:33

Cimpanzeii și bondarii îşi pot transmite abilităţile în rândul comunității lor

Există dovezi că atât cimpanzeii, cât și bondarii au capacitatea de a-și transmite abilitățile dobândite semenilor, dar...

Cimpanzeii și bondarii îşi pot transmite abilităţile în rândul comunității lor
Virusul gripei aviare se adaptează pentru a se răspândi la mamiferele marine
Stiinta 23 Februarie 2024, 17:58

Virusul gripei aviare se adaptează pentru a se răspândi la mamiferele marine

Constatările ridică probleme legate de conservarea faunei sălbatice și de sănătatea ecosistemelor.

Virusul gripei aviare se adaptează pentru a se răspândi la mamiferele marine
Descoperire în domeniul bolii Alzheimer: Cercetătorii au reuşit să prevină deteriorarea memoriei pe un animal
Stiinta 15 Februarie 2024, 16:02

Descoperire în domeniul bolii Alzheimer: Cercetătorii au reuşit să prevină deteriorarea memoriei pe un animal

Cercetătorii israelieni au reuşit să prevină deteriorarea memoriei în cazul unui model animal, oferind perspective...

Descoperire în domeniul bolii Alzheimer: Cercetătorii au reuşit să prevină deteriorarea memoriei pe un animal
O nouă specie de pterozaur, descoperită pe Insula Skye din Scoţia
Stiinta 06 Februarie 2024, 20:22

O nouă specie de pterozaur, descoperită pe Insula Skye din Scoţia

Oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă specie de pterozaur pe Insula Skye din Scoţia, relatează marţi DPA/PA Media.

O nouă specie de pterozaur, descoperită pe Insula Skye din Scoţia
Urme de paşi umani, vechi de aproximativ 100.000 de ani, descoperite în Maroc
Stiinta 06 Februarie 2024, 20:04

Urme de paşi umani, vechi de aproximativ 100.000 de ani, descoperite în Maroc

Peste 80 de urme de paşi umani, vechi de aproximativ 100.000 de ani, au fost găsite pe litoralul de nord al Marocului şi sunt...

Urme de paşi umani, vechi de aproximativ 100.000 de ani, descoperite în Maroc