Ascultă Radio Antena Satelor Live

O nouă specie de dinozaur a fost descoperită în Geoparcul Ţara Haţegului

O nouă specie de dinozaur, denumită Transylvanosaurus platycephalus - Reptila cu cap turtit din Transilvania, care a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, a fost descoperită de o echipă internaţională de cercetători în Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, a informat joi Universitatea Bucureşti, administratorul geoparcului.

O nouă specie de dinozaur a fost descoperită în Geoparcul Ţara Haţegului

24 Noiembrie 2022, 10:40

Acest dinozaur erbivor, numit 'Transylvanosaurus platycephalus', după zona în care au fost găsite fosilele, a trăit în urmă cu aproximativ 70 milioane de ani, precizează echipa condusă de paleontologul Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen.

Descoperirea a fost publicată recent în revista 'Journal of Vertebrate Paleontology'.

'Numele lui Transylvanosaurus platycephalus înseamnă literalmente 'reptilă cu cap turtit (plat) din Transilvania'. Oasele descoperite, părţi din craniul lui Transylvanosaurus, oferă o perspectivă nouă asupra evoluţiei faunelor europene cu puţin timp înainte de dispariţia dinozaurilor, în urmă cu 66 milioane de ani. Această specie de dinozaur, necunoscută anterior, avea o lungime de aproximativ doi metri, mergea pe două picioare şi aparţinea familiei Rhabdodontidae. Corpul noului dinozaur era de mici dimensiuni, la fel ca şi în cazul altor dinozauri descoperiţi pe teritoriul Ţării Haţegului, cunoscuţi deja sub numele de dinozauri pitici', precizează sursa citată.

Din echipa internaţională de paleontologi, condusă de Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen, fac parte conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich şi cercetătorul independent Mihai Dumbravă din Dorset.

'Resursele limitate de hrană ce erau disponibile în aceste părţi ale Europei, la acel moment, au dus la reducerea dimensiunii corpului acestor animale', afirmă paleontologul Felix Augustin, citat în comunicatul Universităţii Bucureşti.

În cea mai mare parte a Cretacicului, care s-a întins pe o perioadă cuprinsă între 145 şi 66 de milioane de ani în urmă, Europa a fost un arhipelag tropical. Transylvanosaurus trăia pe una dintre numeroasele insule ale arhipelagului, alături de alţi dinozauri pitici, crocodili, ţestoase şi pterozauri, au explicat paleontologii.

'Cu fiecare specie nou descoperită, infirmăm ipoteza larg răspândită conform căreia fauna din Cretacicul târziu ar fi avut o diversitate redusă pe actualul teritoriu european', adaugă paleontologul Felix Augustin.

Zoltán Csiki-Sava şi echipa sa de la Universitatea din Bucureşti au descoperit oasele craniului lui Transylvanosaurus platycephalus în anul 2007 în albia unui râu din Geoparc. De altfel, Ţara Haţegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa în ceea ce priveşte descoperirea vertebratelor din timpul Cretacicului târziu. În total, aici au fost identificate până în prezent zece specii de dinozauri.

'Această diversitate reprezintă ceva neobişnuit. În majoritatea cazurilor, descoperirile din Haţeg constau doar în câteva oase, dar chiar şi acestea pot oferi uneori informaţii uimitoare - cum ar fi acum cazul lui Transylvanosaurus', afirmă conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava.

Fosilele de Transylvanosaurus au putut supravieţui zeci de milioane de ani, deoarece au fost protejate de sedimentele din albia unui râu străvechi - până când apele unui alt râu din vremurile noastre le-au adus din nou la suprafaţă.

'Dacă scheletul dinozaurului ar fi fost pur şi simplu expus la suprafaţă, în loc să fie îngropat parţial de sedimentele râului, condiţiile meteo şi necrofagii i-ar fi distrus toate resturile în ritm alert şi nu am fi aflat niciodată despre existenţa acestei specii', conchide paleontologul Felix Augustin, în comunicatul Universităţii Bucureşti.

Foto: pixabay

O dietă care conține proteine din coloana vertebrală a codului ar putea fi o barieră în dezvoltarea sclerozei
Stiinta 12 Noiembrie 2023, 14:06

O dietă care conține proteine din coloana vertebrală a codului ar putea fi o barieră în dezvoltarea sclerozei

Studii recente arată că o dietă care conține proteine din coloana vertebrală a codului a atenuat dezvoltarea sclerozei...

O dietă care conține proteine din coloana vertebrală a codului ar putea fi o barieră în dezvoltarea sclerozei
Cu ce se diferențiază creierul femeilor față de cel al bărbaților?
Stiinta 09 Noiembrie 2023, 11:52

Cu ce se diferențiază creierul femeilor față de cel al bărbaților?

Creierul femeilor și cel al bărbaților prezintă diferențe subtile în structură și funcție. Aceste diferențe sunt mai subtile...

Cu ce se diferențiază creierul femeilor față de cel al bărbaților?
Terra ar putea ascunde în profunzimile sale fragmente uriaşe ale unei alte planete. Enigme privind originea Lunii
Stiinta 02 Noiembrie 2023, 13:37

Terra ar putea ascunde în profunzimile sale fragmente uriaşe ale unei alte planete. Enigme privind originea Lunii

Oamenii de ştiinţă au propus o nouă teorie care ar putea rezolva două mistere simultan, unul care se învârte în jurul...

Terra ar putea ascunde în profunzimile sale fragmente uriaşe ale unei alte planete. Enigme privind originea Lunii
Primii embrioni de şoarece au fost dezvoltaţi în Spaţiu
Stiinta 31 Octombrie 2023, 12:39

Primii embrioni de şoarece au fost dezvoltaţi în Spaţiu

Pentru prima dată, embrioni de mamifere, în acest caz şoareci, au fost dezvoltaţi în Spaţiu: obţinuţi pe...

Primii embrioni de şoarece au fost dezvoltaţi în Spaţiu
Miracolul ştiinţei - între intimitatea laboratorului şi capcanele comunicării
Stiinta 27 Octombrie 2023, 14:06

Miracolul ştiinţei - între intimitatea laboratorului şi capcanele comunicării

Vineri, 27 octombrie 2023, Observatorul Astronomic al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul...

Miracolul ştiinţei - între intimitatea laboratorului şi capcanele comunicării
Un material care imită ţesutul uman, cu capacităţi antimicrobiene şi de autovindecare, creat de cercetători
Stiinta 24 Octombrie 2023, 13:45

Un material care imită ţesutul uman, cu capacităţi antimicrobiene şi de autovindecare, creat de cercetători

O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din New South Wales (UNSW Sydney) a creat în laborator un nou material care...

Un material care imită ţesutul uman, cu capacităţi antimicrobiene şi de autovindecare, creat de cercetători
Luna ar fi cu 40 de milioane de ani mai veche decât s-a crezut
Stiinta 23 Octombrie 2023, 16:52

Luna ar fi cu 40 de milioane de ani mai veche decât s-a crezut

Un nou studiu realizat pe micuţele grăunţe de zircon din mostrele de sol selenar obţinute în perioada misiunilor Apollo...

Luna ar fi cu 40 de milioane de ani mai veche decât s-a crezut
Soarele ar putea deveni cea mai importantă sursă energetică
Stiinta 19 Octombrie 2023, 13:07

Soarele ar putea deveni cea mai importantă sursă energetică

Soarele este o sursă primară de energie pentru Pământ și întregul sistem solar. Energia solară este produsă prin procesul de...

Soarele ar putea deveni cea mai importantă sursă energetică