Posibilă perspectivă asupra modului în care ar putea sfârşi Pământul

Situată la o distanţă de 2.600 de ani-lumină de Pământ, Kepler-1658b este o exoplanetă - adică o planetă din afara sistemului solar - cu aproximativ aceeaşi dimensiune ca Jupiter.

Spre deosebire însă de acel gigant gazos aflat departe de Soare, Kepler-1658b orbitează în jurul stelei sale la doar o optime din distanţa ce separă steaua noastră de Mercur, planeta cea mai apropiată de ea.

Acest 'Jupiter fierbinte' orbitează în jurul stelei sale în mai puţin de trei zile, iar această perioadă de revoluţie se scurtează cu aproximativ 131 de milisecunde pe an, descrie un studiu publicat în The Astrophysical Journal Letters.

'În acest ritm, planeta va intra în coliziune cu steaua sa în mai puţin de trei milioane de ani', a declarat Shreyas Vissapragada, de la Centrul de astrofizică Harvard-Smithsonian, autorul principal al studiului.

'Este prima dată când observăm dovezi directe ale unei planete cu o traiectorie în spirală în jurul stelei sale îmbătrânite', a explicat astrofizicianul pentru AFP.

Steaua în cauză se află într-un stadiu avansat al ciclului său, în care începe să se 'umfle' şi să devină din ce în ce mai strălucitoare.

Orbita lui Kepler-1658b scade inexorabil sub efectul gravitaţiei exercitate de stea, similar celui exercitat de Lună în diferite puncte ale Pământului. Acest efect, numit forţă mareică, poate atrage două corpuri, la fel de bine cum le poate îndepărta - Luna, spre exemplu, se îndepărtează foarte lent de Pământ, cu o traiectorie în spirală.

Ultimul rămas-bun al Pământului?

Va cunoaşte planeta noastră acelaşi proces de dezintegrare? 'Moartea unei planete provocată de o stea este un destin cu care se vor confrunta multe lumi şi ar putea fi ultimul rămas-bun al Pământului, peste miliarde de ani, pe măsură ce Soarele nostru evoluează', a scris Centrul de astrofizică într-un comunicat.

În aproximativ 5 miliarde de ani, Soarele va deveni o 'gigantă roşie' care va creşte din ce în ce mai mult, la fel ca steaua gazdă a lui Kepler-1658b.

Ca şi această exoplanetă, Pământul s-ar putea apropia inexorabil de Soare sub efectul forţelor mareice. Însă, acest efect ar putea fi contrabalansat şi de pierderea de masă a Soarelui, a precizat Shreyas Vissapragadan, subliniind că 'soarta finală a Pământului rămâne incertă'.

Kepler-1658b a fost prima exoplanetă observată cu telescopul spaţial Kepler, în 2009. Timp de 13 ani, oamenii de ştiinţă au observat schimbarea lentă, dar constantă, a orbitei planetei în trecere prin faţa stelei gazdă.

Găsind-o surprinzător de strălucitoare comparativ cu alte exoplanete, cercetătorii au presupus de mult timp că aceasta reflectă deosebit de bine lumina stelelor. Ei sunt acum de părere că Kepler-1658b este chiar mai fierbinte decât se estimase ca urmare a atracţiei exercitate de stea.

Foto: pixabay