Vindecarea sindromului Down poate fi posibilă! Știința a făcut pași uriași în acest sens
Sindromul Down, cunoscut și sub denumirea de trisomie 21 este cea mai răspândită boală mentală. Aceasta are cauze genetice, fiind produsă de un un al treilea cromozom 21, care este în plus şi care are nenumărate efecte neexplicate asupra dezvoltării creierului şi asupra funcţiilor corpului.
29 Mai 2016, 07:55
Boala, cu care se nasc anual 1.000 de bebeluși este caracterizată de întârzierea dezvoltării mentale și de trăsături fizice distincte: gât scurt, față aplatizată. Maladia este asociată, de asemenea, cu o serie malformații: dificultăți de deplasare, slăbiciune la nivelul membrelor superioare și inferioare, durere la nivelul gâtului, limitarea mișcărilor gâtului, afecțiuni ale formei urechilor, gurii și limbii, punte nazală aplatizată, dantură atipică. În plus, bolnavii prezintă risc crescut de anomalii ale inimii, leucemie, proastă funcţionare a sistemului imunitar şi Alzheimer prematur.
Deși până în prezent știința nu a găsit o rezolvare a problemei sindromului Down, cercetări recente au scos la iveală o reușită extraordinară, ce reprezintă un pas foarte important, menit să dea speranțe omenirii în acest sens.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Massachusetts au anunţat că au reuşit să „dezactiveze”, în laborator, cromozomul care cauzează sindromul Down. Specialiştii susţin că este pentru prima dată când corecţia a funcţionat la un cromozom întreg, o „bobină” de ADN care este împânzită de sute de gene, acele coduri care produc proteine pentru a crea viaţa sustenabilă.
Drumul până la stabilirea unui antidot care să elimine sindomul Down este lung și anevoios însă cercetătorii se declară încrezători în reușita lor - găsirea unei modalități de a elimina genele suplimentare ale cromozomilor vinovați de apariția sindromului Down, care ar putea ajuta la descoperirea unui tratament eficient al acestei tulburări în viitor. "Aceasta este o descoperire tehnică reală. Încep să se deschidă perspective cu totul noi de cercetare", susține Elizabeth Fisher, profesor de neurogenetică.
