Virusul gripei aviare se adaptează pentru a se răspândi la mamiferele marine

Virusul gripei aviare H5N1 s-a adaptat pentru a se răspândi între păsări și mamifere marine, constată un nou studiu.
Virusul H5N1 al gripei aviare, extrem de patogen, s-a adaptat pentru a se răspândi între păsări și mamiferele marine, reprezentând o amenințare imediată la adresa conservării faunei sălbatice, potrivit unui studiu realizat de University of California, Davis, și de Institutul Național de Tehnologie Agricolă (INTA) din Argentina.
Studiul, publicat în jurnalul Emerging Infectious Diseases, este prima caracterizare genomică a H5N1 la animalele sălbatice marine de pe țărmul atlantic al Americii de Sud.
Pentru studiu, oamenii de știință au colectat mostre de creier de la patru lei de mare, o focă cu blană și o stinghie găsită moartă la cea mai afectată crescătorie de lei de mare din Argentina. Toate au fost testate pozitiv pentru H5N1.
Secvențierea genomului a arătat că virusul era aproape identic în fiecare dintre probe. Probele împărtășeau aceleași mutații de adaptare la mamifere care au fost detectate anterior la câțiva lei de mare din Peru și Chile și la un caz uman din Chile. De remarcat, oamenii de știință au găsit toate aceste mutații și în cazul ciocârliei, prima descoperire de acest fel.
"Acest lucru confirmă faptul că, deși virusul s-ar fi adaptat la mamiferele marine, acesta are încă capacitatea de a infecta păsările", a declarat primul autor, Agustina Rimondi, virusolog la INTA. "Este vorba de un focar multispecie".
Știm acest lucru pentru că secvența virusului la rândunică a păstrat toate mutațiile de adaptare la mamifere. Astfel de mutații sugerează un potențial de transmitere între mamiferele marine.
"Acest virus prezintă încă un risc relativ scăzut pentru oameni", a declarat autorul principal Marcela Uhart, medic veterinar specializat în fauna sălbatică în cadrul Institutului One Health al Școlii de Medicină Veterinară din cadrul UC Davis și director al programului său pentru America Latină din cadrul programului Karen C. Drayer Wildlife Health Institute. "Atâta timp cât virusul continuă să se reproducă la mamifere, poate deveni o preocupare mai mare pentru oameni. De aceea este atât de important să se efectueze supravegherea și să se ofere o avertizare timpurie."

Călătoria virusului H5N1
Uhart numește clada 2.3.4.4.4b - varianta actuală a H5N1 - "acest nou monstru". Ea a apărut în 2020, în timp ce lumea umană se resimțea după o altă pandemie, COVID-19. Gripa aviară a început să ucidă zeci de mii de păsări marine în Europa înainte de a se muta în Africa de Sud. În 2022, a intrat în SUA și Canada, amenințând păsările de curte și păsările sălbatice. A migrat în Peru și Chile la sfârșitul anului 2022.
Apoi, cu aproape exact un an în urmă, în februarie 2023, gripa aviară înalt patogenă a intrat pentru prima dată în Argentina. Dar abia în august 2023 - când virusul a fost găsit pentru prima dată la lei de mare la vârful Americii de Sud, pe coasta atlantică a Țării de Foc - virusul și-a dezlănțuit potențialul fatal în regiune. De acolo, acesta s-a deplasat rapid spre nord, cu rezultate mortale, mai întâi pentru mamiferele marine și mai târziu pentru păsările marine.
O lucrare recentă la care Uhart a fost coautor a arătat că un focar de amploare a ucis 70% dintre puii de elefant marin născuți în sezonul de reproducere din 2023. Ratele de mortalitate au atins cel puțin 96% la începutul lunii noiembrie 2023 în zonele analizate din Peninsula Valdés din Argentina.
"Când a ajuns pentru prima dată în Argentina, nu știam dacă va afecta elefanții de mare", a spus Uhart. "Nu ne-am imaginat niciodată amploarea a ceea ce avea să se întâmple".
Din 2022, H5N1 în America de Sud a ucis cel puțin 600.000 de păsări sălbatice și 50.000 de mamifere, inclusiv elefanți de mare și lei de mare în Argentina, Chile și Peru, precum și mii de albatroși în Insulele Malvine/Falkland.

Spre sud
Virusul se îndreaptă acum spre sudul Americii de Sud, iar oamenii de știință sunt profund îngrijorați de impactul său potențial asupra pinguinilor și a altor animale sălbatice din Antarctica.
Uhart și Ralph Vanstreels, colegul ei de la Programul pentru America Latină din cadrul Școlii de Medicină Veterinară de la UC Davis, efectuează luna aceasta supravegherea faunei sălbatice pentru H5N1 în Antarctica.
"Trebuie să fim atenți la capacitatea acestui virus de a ajunge la specii care nu au fost niciodată expuse la o infecție cu H5N1 înainte", a declarat Rimondi. "Consecințele la aceste specii pot fi foarte grave".
Conceptul de "O singură sănătate" onorează interconectivitatea dintre oameni, animale domestice, animale sălbatice și mediu. Focarele de boli interspecii sunt exemple tulburătoare ale acestor conexiuni și necesită o colaborare globală între sectorul public, cel al faunei sălbatice, cel agricol, cel al sănătății și alte sectoare.
"Încercăm să fim în prima linie în ceea ce privește documentarea, înregistrarea și furnizarea de alerte timpurii", a declarat Uhart. "Suntem în acest domeniu de 30 de ani. Cunoaștem aceste specii. Lucrăm cu oameni de știință care au 30 de ani de date despre aceste populații, astfel încât să putem ști ce va fi important pentru viitor. Trebuie să le dăm glas acestor biete creaturi. Nimeni nu ia act de cât de mare este acest lucru".