FOTO: Sulina, dulce Sulină...
Unul din motivele pentru care iubesc munca la Antena Satelor este că am avut de-a lungul timpului și sper să am în continuare astfel de oportunități; am avut, spuneam, ocazia să cunosc locuri și oameni care altfel nu mi s-ar fi dezvăluit nicodată în adevăratul sens al cuvântului.
17 Octombrie 2016, 08:53
Spuneam că orașul pare delicat. Pare, dar nu este. Traiul între ape nu este unul ușor. Majoritatea oamenilor locului sunt pescari sau marinari. Și pe lângă viața dură pe care o presupun astfel de meserii, nici vremea nu este prea blândă. Vara este o adevărată poezie.
Sulina, dulce Sulină...
Deși uneori te copleșesc cădura sau gângăniile de apă atunci când te chinui să prinzi peștele în undiță sau în năvod. Dar, din momentul în care toamna se instalează, ploile și vântul își înfig colții în viața de zi cu zi a oamenilor Deltei. Probabil că și acesta este unul din motivele pentru care cei mai mulți dintre tinerii locului visează să-și împlinească destinul prin alte părți.
De vizitat...
Și, cum bine spunea cineva, nici nu ar putea fi altfel când îți petreci copilăria privind vapoarele care aduc cu ele izul altor lumi. Lumi care la tinerețe te invită să le descoperi. Dorul de locul primilor pași vine mai târziu...
Vestitul far
Liviu Simioncenco, un fotograf născut și crescut în Sulina, care a făcut o adevărată pasiune pentru orașul său mi-a povestit că amicii îl tachinează uneori spunând despre micuța urbe că este, mai degrabă, un sat. Afirmația nu este total lipsită de substanță. Atestat documentar în perioada bizantină, Sulina a fost dintotdeauna – cum altfel? – o comunitate pescărească.
Înființarea, în secolul IX a Comisiei Europene a Dunării îl aruncă brusc în rândul oreașelor-port, transformându-l într-un punct important pe harta navigatorilor. De altfel Palatul Comisiei Europene a Dunării și Farul din Sulina sunt două dintre monumentele care nu trebuie ratate dacă ajungeți pe acolo.
Ulterior, în perioada modernă, Sulina a căpătat și valențe economice legate de existența șantierului naval și a industrializării peștelui, valențe care au pălit însă în anii de după Revoluție. Acum orașul își descoperă, încet încet valențele turistice. Este o destinație interesantă atât pentru cei care iubesc apa, cât și pentru pescarii amatori, sau pentru cei care pur și simplu vor să descopere peisaje superbe, istorii aparte și oameni deosebiți.
Si Sulina vazuta de la inaltimea celor 100 de trepte ale sale. In zare se vede si releul care face posibila receptarea Antenei Satelor pe 103,2 FM.
Căci, da, oamenii Deltei au un farmec aparte. Căliți de traiul aspru, ei nu au uitat nici un moment să se bucure de o priveliște frumoasă, o sărbătoare, un vin bun. Mai mult decât atât, comunitatea este un exemplu de urmat în privința conviețuirii diferitelor minorități etnice și culturale. Oamenii se respectă și se înțeleg în viață și dincolo de ea.
O dovadă poate fi și cimitirul din Sulina unde odihensc alături români, lipoveni, turci, creștini și musulmani, oameni ai locului dar și veniți din cele patru zări. Așa cum, de altfel, au și trăit. Și sunt, vă spun cu mâna pe inimă, gazde minunate!
Dunarea si Marea Neagra intr-o singura imagine
Dacă aveți ocazia, nu ezitați să mergeți la Sulina. Oamenii sunt faini, locurile de o frumusețe care vă va tăia respirația, istoriile sunt inedite și interesante. Și, în plus, aveți ocazia de a atinge cu mâna locul în care Dunărea se întâlnește cu Marea Neagră.
Autor: Anamaria Ionescu
