Drumul alimentelor românești, de la tradiție la marginalizarea prin produse procesate
Transformările din stilul de viaţă şi din piaţa alimentară au făcut ca mâncarea tradiţională şi produsele locale să fie tot mai des înlocuite cu opţiuni rapide şi procesate, iar accesul real la alimente sigure, sănătoase şi accesibile să devină o provocare zilnică pentru tot mai multe familii din România.
Articol de Ramona Alexandrescu, 04 Februarie 2026, 13:10
Aceasta a fost tema emisiunii „Viața la țară”, realizată de Violeta Anghel, care i-a avut invitați pe Cristina Gârlea, profesor doctor în cadrul Academiei Române, și pe Florian Udrea, medic și membru al Asociației One Health – New Medical Concept.
„Hrana curată este o deziderată națională”, a subliniat încă din deschiderea emisiunii realizatoarea, amintind că dreptul la o alimentație sigură și bogată în nutrienți ține de siguranța fiecăruia dintre noi, dar și de siguranța națională.
Discuția a pornit de la realitatea din magazine: deși românii sunt îndemnați constant să consume produse autohtone, acestea sunt tot mai greu de găsit.
„Dacă intrăm într-un supermarket, vedem că aproximativ 80% dintre produse sunt din import”, a atras atenția Cristina Gârlea.
Potrivit datelor prezentate în cadrul emisiunii, România a importat anul trecut alimente în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro, deși ar putea asigura hrană pentru mult mai mulți oameni printr-o agricultură funcțională.
„Alimentele românești sunt, în general, mai bine verificate și mai sigure, dar nu sunt întotdeauna accesibile ca preț sau disponibile pe rafturi”, a explicat invitatul.
În același timp, profesorul a subliniat importanța certificării produselor și a etichetării clare a originii, astfel încât consumatorii să poată face alegeri informate.
Un exemplu des invocat a fost cel al mierii. Deși România este un mare producător, pe piață ajunge frecvent miere ieftină din import.
„Apicultorii noștri se confruntă de ani de zile cu această problemă. Importurile insuficient verificate pun presiune pe producătorii locali și ridică semne de întrebare privind calitatea”, a spus Cristina Gârlea.
La rândul său, medicul Florian Udrea a atras atenția asupra unei alte fațete a problemei: nu doar accesul la hrană este dificil pentru mulți români, ci și accesul la hrană sănătoasă.
„Peste șapte milioane de români trăiesc sub pragul sărăciei. În aceste condiții, alegerile alimentare sunt dictate de preț, nu de calitate”, a spus acesta.
Medicul a subliniat că alimentația sănătoasă nu înseamnă doar ingrediente curate, ci și modul în care acestea sunt preparate.
„Supraprocesarea mâncării, chiar și atunci când ingredientele sunt bune, duce la probleme metabolice. Hipertensiunea, colesterolul crescut și trigliceridele sunt frecvente inclusiv în mediul rural”, a explicat Udrea.
Deși există percepția că la sat se mănâncă mai sănătos, invitații au fost de acord că acest lucru nu mai este întotdeauna valabil.
„Avem ingrediente bune, dar le stricăm prin modul de gătire. Mâncarea devine grea, foarte grasă”, a spus medicul, amintind de mesele tradiționale „sățioase”, dar dezechilibrate.
Schimbările de comportament alimentar sunt vizibile mai ales în rândul tinerilor. „Tinerii de la sat aspiră la oraș și, odată ajunși acolo, primul pas este fast-food-ul. Cultura noastră culinară se pierde treptat”, a completat acesta.
Hrana sănătoasă trebuie să fie și gustoasă, dar mai ales accesibilă. „Calitatea costă, iar producătorii trebuie plătiți corect. În același timp, statul are responsabilitatea de a asigura controale eficiente și transparență în lanțul alimentar”, a concluzionat Cristina Gârlea.
Siguranța alimentară nu este doar o temă de sezon, ci o problemă care ne privește pe toți, de la fermieri și producători, până la consumatorul final a fost concluzia invitaților în cadrul emisiunii.
