Perlele Hunedoarei
Peste 200.000 de turişti vizitează anual Castelul Corvinilor. Cetatea medievală din Hunedoara a devenit tot mai populară printre străini în ultimii ani, datorită arhitecturii acesteia şi a poveştilor senzaţionale care circulă pe seama ei. Numit şi Castelul Corvineştilor sau al Huniazilor, este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România. Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat şi în „top 10 destinaţii de basm din Europa”.
22 Octombrie 2015, 04:51
Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti.
De la Botoşani la Hunedoara sunt aproape 500 de km (prin Bistriţa şi Alba Iulia), iar drumul cu maşina durează aproximativ opt ore.
Cetatea Devei
Cetatea Devei are peste 50.000 de turişti pe an. Aceştia pot urca cu telecabina pe cetate, cei mai mulţi alegând acest obiectiv pentru a vedea şi panorama oraşului Deva.
Cetatea a fost înălţată pe un con vulcanic, în partea de nord a Devei, pe urmele unor fortificaţii ce datează din Antichitate. Povestea şi înfăţişarea fortăreaţei ridicate „la porţile Transilvaniei”, i-a fascinat de-a lungul secolelor pe istorici.
Mănăstirea Prislop
Este situată într-una dintre regiunile cele mai pitoreşti din ţara noastră. De la Haţeg - spre miazăzi - se deschide minunata depresiune a Haţegului sau „Ţara Haţegului” leagăn al poporului român, care se întinde până la poalele Munţilor Retezat.
Aşezată într-o poiană, la altitudinea de 640 m, Mănăstirea Prislop se află la 13 km de oraşul Haţeg şi la 16 km de municipiul Hunedoara, fiind înconjurată de dealuri care coboară în pante domoale până aproape de monument.
Se spune, pe drept cuvânt, că un drum în „Ţara Haţegului” este „un drum” sau „o coborâre” în istorie. Viaţa omenească a pulsat neîncetat în aceste minunate locuri, începând cu omul paleolitic, ale cărui urme s-au descoperit în peşterile de la Ohaba Ponor şi Cioclovina, situate nu prea departe de Prislop, la Răsărit de depresiunea Haţegului.
