Agricultorii din Vrancea cer declararea stării de calamitate pe fondul secetei

Potrivit unui memoriu adresat Guvernului, Ministerului Agriculturii şi Prefectului judeţului Vrancea, situaţia fermierilor este cu atât mai gravă cu cât nu au putut să îşi asigure culturile împotriva secetei, deoarece societăţile de asigurări au refuzat să încheie astfel de poliţe cu agricultorii din Vrancea.

'Vă rugăm sa acceptaţi declararea judeţului Vrancea ca judeţ calamitat şi să aprobaţi alocarea de la buget a unor sume pe hectar, ca despăgubire care să acopere cel puţin 50% din cheltuielile pe hectar efectuate de fermieri pentru înfiinţarea de culturi în anul agricol 2023/2024 şi care, în acest moment, sunt compromise. Pentru a fi şi mai expliciţi, dacă aceşti fermieri nu vor primi despăgubiri de cel puţin 3.000 de lei la hectar, mulţi dintre ei nu vor putea să mai facă agricultură. Facem menţiunea că încercările fermierilor de a se asigura pentru riscul de secetă au eşuat, ca urmare a faptului ca societăţile de asigurări au realizat cât de mare este acest risc în zona Vrancea. Practic, lăsând la o parte faptul că asigurările de secetă sunt extrem de scumpe, oricât de diligenţi sau de prevăzători ar fi producătorii agricoli care se confruntă cu secetă mai mulţi ani la rând, nu mai au nici măcar ca opţiune încheierea unei poliţe de asigurare pentru acest risc. (...) În lipsa precipitaţiilor, a cadrului legislativ adecvat pentru secetă, fără irigaţii şi fără asigurări, aceşti producători agricoli sunt privaţi de toate instrumentele care i-ar putea ajuta să supravieţuiască', se arată în memoriu ACCPT Vrancea.

Asociaţia atrage atenţia că s-a ajuns în această situaţie deoarece precipitaţiile din ultimii ani la nivelul judeţului au fost sub mediile multianuale, reclamând 'Nefuncţionalitatea infrastructurii de irigaţii din judeţul Vrancea şi numărul redus de hectare agricole care se pot iriga, datorită lipsei de investiţii în această zonă'.

'Cantităţile de precipitaţii din anii 2020, 2022, 2023 şi 2024, înregistrate în judeţul Vrancea au fost sub mediile multianuale, respectiv de 150-250 mm/an şi au creat un deficit cumulat foarte mare, ceea ce a determinat instalarea unei secete pedologice profunde. Gradul de afectare al culturilor, ca urmare a fenomenului de secetă, se situează între 60-100%, atât la culturile însămânţate în toamna anului 2023, la care se observă un grad de afectare de cel puţin 60-80%, cât şi la culturile de primăvară înfiinţate în 2024, care sunt chiar mai afectate, având un grad de calamitare de 80-100%. La fel ca şi în ultimii ani secetoşi anteriori, covârşitor de mulţi fermieri din zonă vor avea o producţie de 0 kg/ha la porumb. (...) În ultimii 30 de ani, ANIF nu a alocat fonduri pentru investiţii şi reabilitări în zona Vrancei, deşi fermierii, prin intermediul OUAI-urilor şi a asociaţiei noastre, au solicitat în nenumărate rânduri reabilitarea infrastructurii de irigaţii', spun fermierii.

Aceştia reclamă şi 'situaţia dezastruoasă a fermelor care sunt în pragul falimentului, cu credite şi datorii restante faţă de bănci si furnizorii de input-uri, datorii acumulate pe parcursul ultimilor ani extrem de secetoşi'.

Fermierii cer decidenţilor să se implice 'cu toată seriozitatea în soluţionarea acestei situaţii de criză datorată secetei' şi să vină în teren pentru a constata 'realitatea crudă' din câmpurile cultivate atât cu culturi de toamnă cât şi de primăvară.