Agricultura românească în fața provocărilor

Sub conducerea cercetătorului Costel Vânătoru, această instituție nu doar conservă patrimoniul vegetal autohton, ci oferă soluții concrete fermierilor români, asigurând totodată siguranța alimentară a țării.

Cercetarea agricolă românească primește doar 0,14% din PIB, mult sub media europeană de 3%.

Această subfinanțare are consecințe directe asupra competitivității și autonomiei fermierilor, spune Costel Vânătoru în cadrul emisiunii Viața la țară, invitatul realizatoarei Violeta Anghel.

„Dacă vrem să ne adaptăm la schimbările climatice și să combatem dependența de importuri, avem nevoie de cercetare bine finanțată. Fără aceasta, fermierii noștri devin dependenți de multinaționale și își transformă exploatațiile în poligoane de testare pentru companiile străine.”

În ciuda constrângerilor financiare, anul 2024 a adus realizări semnificative:

Omologarea a 10 noi soiuri legumicole cu genetică românească, incluse în Catalogul Oficial al Plantelor de Cultură.

Soiul de usturoi Dunăreanu, o alternativă autohtonă la importuri, adaptat perfect condițiilor din România.

„Aceste soiuri sunt gândite pentru a oferi fermierilor soluții locale, eficiente și adaptate schimbărilor climatice,” explică Vânătoru.

Banca din Buzău lucrează îndeaproape cu fermierii, distribuind mii de semințe pentru testare în diferite zone ale țării.

„Obținem feedback direct, aflând ce soiuri se potrivesc cel mai bine fiecărei regiuni. Această colaborare este esențială pentru dezvoltarea unor produse competitive pe piață,” afirmă Vânătoru.

Un exemplu elocvent este succesul soiurilor românești de varză, care, prin adaptabilitate și productivitate, concurează direct cu produsele de import.

„Peste 95% dintre semințele folosite în sere și solarii sunt importate. Această dependență costă economia românească echivalentul unor tone de aur anual,” avertizează Vânătoru.

În lipsa unui producător autohton de semințe competitive, fermierii plătesc prețuri ridicate pentru semințele din import, care nu sunt întotdeauna adaptate condițiilor locale.

Schimbările climatice afectează direct agricultura, iar cercetarea este esențială pentru a dezvolta soiuri rezistente.

„Bolile și dăunătorii noi, alături de variațiile extreme de temperatură, sunt probleme care necesită soluții locale, iar acestea pot veni doar printr-o cercetare finanțată corespunzător,” explică Vânătoru.

Costel Vânătoru solicită sprijin pentru o strategie națională care să prioritizeze cercetarea agricolă:

„România are potențialul să devină un lider agricol regional. Dar acest lucru necesită investiții în cercetare, în oameni și în infrastructură. Fără acestea, riscăm să rămânem tributari importurilor.”

Prin omologarea de noi soiuri, colaborarea cu fermierii și promovarea pe plan internațional, Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău devine un exemplu de succes în cercetarea agricolă.

„Resursele genetice nu sunt doar o comoară națională, ci cheia unui viitor sustenabil. Dacă le protejăm și le valorificăm, vom putea nu doar să hrănim populația, ci și să păstrăm identitatea agricolă a României,” a concluzionat Costel Vânătoru.