Agricultura României între prezent și viitor: provocări și soluții
Bilanțul anului agricol 2024–2025, creșterea costurilor pentru fermieri și perspectivele sectorului în contextul politicilor europene au fost analizate într-o ediție recentă a emisiunii „Viața la Țară”, moderată de Tatiana Mircea, care l-a avut invitat pe Bogdan Chiripuci, manager politici și programe la Clubul Fermierilor Români.

Articol de Ramona Alexandrescu, 02 Septembrie 2025, 13:17
Clubul Fermierilor Români reunește agricultorii performanți din țară și, pe lângă apărarea intereselor acestora la nivel național și european, derulează programe dedicate pregătirii tinerilor lideri și continuității afacerilor de familie.
„Anul agricol 2024-2025 este peste media ultimilor ani, cu producții bune la culturile de toamnă, deși fenomenele extreme, precum grindina, au creat dificultăți punctuale. Estimările sunt de aproximativ 28 de milioane de tone, sub recordul din 2021, dar peste anii de secetă”, a spus Bogdan Chiripuci.
Totuși, valorificarea rămâne o problemă. Mulți fermieri au pornit anul cu datorii și credite contractate în urma secetei din 2024. Randamentele la grâu sunt de 4-5 tone la hectar, cu investiții de 500–600 de euro pe hectar, ceea ce lasă marje reduse de profit.
Intrarea în vigoare a Legii 141/2025, care a majorat cotele de TVA la semințe, pesticide și alte produse agricole, pune presiune suplimentară pe fermele mici și mijlocii.
„Aceste modificări vor afecta nu doar producătorii, ci și consumatorii finali, care vor resimți scumpirile la raft. Zonele rurale riscă să fie și mai vulnerabile, cu posibile migrații și pierderi de terenuri cultivate”, a explicat invitatul.
Bogdan Chiripuci a atras atenția și asupra fermierilor „nebancabili”, care nu pot accesa credite.
„Avem nevoie de instrumente financiare pe termen lung, adaptate specificului agricol, unde riscurile sunt diferite de cele din alte industrii. Lipsa predictibilității blochează investițiile în utilaje, depozitare sau procesare.”
O temă majoră discutată a fost propunerea Comisiei Europene de a reuni Politica Agricolă Comună cu Politica de Coeziune după 2028.
„Este o provocare, dar și o oportunitate. Important este ca bugetele dedicate agriculturii să rămână clare și să susțină investițiile în depozitare, utilaje și promovare. Avem nevoie de o abordare integrată, care să includă și industriile conexe”, a subliniat Bogdan Chiripuci.
În acest context, Clubul Fermierilor Români propune și adaptarea formării profesionale la noile cerințe, inclusiv prin programe universitare de management al digitalizării fermelor.
„Trebuie să fim în pas cu ocupațiile viitorului, dacă vrem să rezistăm pe piață”, a concluzionat invitatul.