Brandul în agricultură – de la brazdă la raft, cum se construiește încrederea consumatorilor
În România, agricultura este adesea privită doar ca o activitate de producție, unde accentul cade pe recoltă, randamente și prețuri.

Articol de Simona Lazăr, 28 August 2025, 13:17
Totuși, într-o lume dominată de competiție și de exigențele consumatorului modern, un fermier nu mai poate fi doar un producător anonim. El devine tot mai mult un constructor de brand, iar acest lucru poate face diferența între un produs care rămâne pe tarabă și unul care ajunge direct în coșul de cumpărături.
De ce e nevoie de brand în agricultură?
Astăzi, cumpărătorii nu aleg doar în funcție de preț. Ei caută siguranță, calitate, identitate. Un măr nu este doar un fruct, ci poate fi „mărul din livada bunicului”, „mărul bio din Maramureș” sau „mărul românesc care susține fermierii locali”. Dincolo de produs, consumatorul cumpără o poveste și o promisiune.
„Când oamenii simt că știu de unde vine hrana lor și au încredere în producător, loialitatea devine naturală”, explică un consultant în marketing agricol.
Cum se construiește brandul, în funcție de domeniu
1. Producția vegetală
Legumele și fructele românești au un potențial uriaș, dar pentru a se remarca, au nevoie de o identitate vizuală și de o poveste. Ambalajele moderne, etichetele atractive și certificările bio pot transforma un produs banal într-unul premium. Exemplele de succes arată că un simplu „cartof de Covasna” sau „roșie din Bărăgan” pot deveni repere naționale, dacă sunt promovate corect.
2. Zootehnie și produse lactate
În domeniul animalelor, brandul se sprijină pe transparență și calitate. Consumatorii vor să știe cum au fost crescute vacile, ce mănâncă găinile și cum este obținut laptele. De aceea, fermierii care comunică deschis și arată procesul de producție câștigă încrederea. O sticlă de lapte nu mai este doar un aliment, ci un simbol al grijii și responsabilității.
3. Viticultură și pomicultură
Aici, tradiția și rafinamentul sunt esențiale. O cramă nu vinde doar vin, ci o experiență – terroir, etichete elegante, degustări, tururi de vie. La fel, un producător de mere sau cireșe poate transforma livada într-un brand, cu accent pe frumusețea locului și unicitatea soiurilor.
4. Agricultura ecologică
În plină ascensiune, agricultura bio mizează pe certificări, trasabilitate și comunitate. Consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru sănătate și mediu, dar vor să fie siguri de autenticitate. Fermierii de succes comunică permanent cu clienții – prin piețe locale, social media sau livrări directe – și devin parte din viața lor de zi cu zi.
5. Servicii și tehnologie agricolă
În spatele fermierilor există și o altă industrie – utilaje, semințe, consultanță. Aici, brandul se clădește pe inovație și rezultate. Fermierii vor parteneri de încredere, nu doar furnizori. Participarea la târguri, demonstrațiile practice și exemplele de succes sunt cheia recunoașterii.
Povestea – ingredientul secret
Indiferent de domeniu, povestea personală este cea care apropie producătorul de cumpărător. Consumatorii reacționează atunci când aud că „laptele vine de la ferma familiei X, care de trei generații trăiește din creșterea vacilor” sau că „vinul este produs pe dealurile unde bunicii culegeau struguri de pe vremea copilăriei”.
Într-o eră digitală, aceste povești se transmit ușor prin fotografii, filmulețe, site-uri sau rețele sociale. O imagine cu fermierul în câmp poate avea un impact mai mare decât o campanie publicitară costisitoare.
Construirea unui brand în agricultură este la fel de importantă ca în orice altă industrie, chiar dacă uneori este privită doar prin prisma producției. În realitate, diferențierea, încrederea și percepția consumatorului fac diferența între un produs anonim și unul căutat, indiferent de domeniul agricol.
Iată câteva direcții, în funcție de domeniu:
1. Producția vegetală (cereale, legume, fructe)
Identitate vizuală: un nume simplu, ușor de reținut, și un logo care să transmită prospețime și legătura cu natura.
Certificări: bio, eco, fără pesticide sau produse tradiționale. Acestea devin elemente-cheie în poziționarea brandului.
Povestea: accent pe originea locală („roșii din soluri bogate în câmpia X”, „mere din livada Y”). Povestea devine la fel de importantă ca produsul.
Ambalajul: chiar și pentru produse aparent „simple”, un ambalaj atrăgător creează percepția de calitate superioară.
2. Zootehnie (lapte, carne, ouă, produse derivate)
Transparența: consumatorii caută siguranță. Brandul trebuie să transmită clar standardele de igienă, condițiile de creștere și hrănire a animalelor.
Valori asociate: bunăstarea animalelor, tradiția fermierului, sustenabilitatea.
Diferențiere: prin tipul de hrană folosită (naturală, ecologică), prin metode tradiționale (brânzeturi după rețete locale, carne maturată natural).
Canale de comunicare: degustări, participări la târguri, povești vizuale cu viața de la fermă.
3. Viticultură și pomicultură
Terroir și unicitate: accent pe specificul zonei (sol, climă), un element de prestigiu.
Design premium: etichete elegante, sticle personalizate, ambalaje care transmit tradiție și rafinament.
Asocieri culturale: participarea la evenimente, legături cu gastronomia locală.
Experiența: tururi de vie, degustări, storytelling. În viticultură și pomicultură, experiența contează la fel de mult ca produsul.
4. Agricultura ecologică / nișată
Certificări și trasabilitate: element central de brand. Consumatorul vrea să știe exact de unde vine produsul.
Mesaj clar: sănătate, responsabilitate față de mediu, respect pentru sol.
Comunitate: construirea unei relații directe cu clienții prin piețe locale, coșuri livrate la domiciliu, comunicare constantă pe social media.
Educație: brandul poate funcționa și ca sursă de informație despre alimentație sănătoasă.
5. Servicii agricole (consultantă, utilaje, inputuri)
Credibilitate și expertiză: în acest domeniu brandul se construiește pe baza reputației și a rezultatelor.
Inovație: prezentarea constantă a soluțiilor moderne, eficiente și prietenoase cu mediul.
Parteneriate: colaborarea cu fermieri mari pentru a valida calitatea serviciilor și produselor.
Imagine profesională: logo sobru, website clar, prezență activă la târguri și conferințe.
În concluzie, construirea unui brand agricol înseamnă claritate, diferențiere și emoție. În funcție de domeniu, accentul poate fi pus pe tradiție, pe inovație, pe sănătate sau pe unicitatea produsului. Un brand agricol reușit nu vinde doar hrană sau servicii, ci transmite încredere și apartenență la o poveste.
Agricultura nu mai este doar „muncă la câmp”. Este un sector care se reinventează, iar brandul agricol devine un pod între fermier și consumator. De la brazdă până la raft, produsul trece printr-un proces de transformare, iar succesul depinde de modul în care este perceput de public.
În final, un brand agricol nu vinde doar hrană. Vinde încredere, emoție și apartenență. Iar acesta este cel mai valoros capital pe care îl poate avea un fermier în secolul XXI.