Campania de recoltare a sfeclei de zahăr în România: dificultăți și perspective pentru viitor
Campania de recoltare a sfeclei de zahăr din acest an s-a încheiat, însă, rezultatele nu sunt deloc îmbucurătoare pentru cultivatorii români.
Articol de Ramona Alexandrescu, 12 Februarie 2025, 12:39
Mihai Dimitriu, director executiv al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, invitatul Tatianei Mircea cadrul emisiunii Viata la țară a spus că suprafețele cultivate în 2024 au crescut cu 35% față de anul anterior, ajungând la aproximativ 22.800 de hectare.
Cele mai mari suprafețe s-au înregistrat în zonele Luduș (8.708 hectare) și Moldova, unde Agrana a avut în jur de 14.000 de hectare.
Începutul campaniei a fost promițător, cu estimări de producție de peste 50 de tone la hectar.
Însă, seceta severă din lunile august si septembrie a redus semnificativ producția și a favorizat apariția unor boli precum Macrophomina, afectând grav recolta.
În estul țării, un alt fenomen problematic a fost conținutul ridicat de glucoză din sfeclă, ceea ce a dus la pierderi de zahăr în melasă și la întârzieri în procesul de recoltare și transport.
Astfel, au rămas nerecoltate 1.447 de hectare, iar aproximativ 5.500 de tone de sfeclă au rămas în câmp.
Problemele climatice nu au fost singura dificultate a fermierilor. Conținutul de zahăr din sfeclă a fost sub 15% în acest an, comparativ cu valorile obișnuite de peste 16%, ceea ce a diminuat randamentul fabricilor de zahăr.
De asemenea, prețul scăzut al zahărului provenit din Ucraina pune o presiune suplimentară asupra producătorilor români, făcând cultura sfeclei din ce în ce mai puțin rentabilă.
În aceste condiții, mulți fermieri iau în calcul renunțarea la această cultură. Estimările indică o reducere a suprafețelor cultivate cu aproximativ 30% în 2025, ceea ce ar putea duce la scăderea suprafețelor totale la aproximativ 16.000-17.000 de hectare.
Situația este incertă și din cauza întârzierii contractelor pentru fermieri, care încă nu au fost finalizate, ceea ce îngreunează planificarea pentru următorul sezon.
În ciuda dificultăților, există și vești pozitive. Reluarea activității unor fabrici de zahăr, precum cea de la Luduș, este un semnal încurajator.
Totuși, fără măsuri de sprijin și stabilitate pe piață, viitorul acestei culturi rămâne incert.
Cultivatorii speră la condiții meteorologice mai favorabile și la o reglementare mai clară a pieței zahărului pentru a putea continua această activitate esențială pentru industria alimentară din România.
