Ce probleme pot să aparăn pentru agricultori, în 2025, din punct de vedere climatic

O analiză a efectelor climate asupra culturilor în România a fost prezentată la publicarea raportului anual "Starea climei 2025". Sectorul agricol, dependent în mare măsură de condiţiile meteo, este vulnerabil la fenomene extreme, cum ar fi seceta, valurile de căldură şi variaţiile de temperatură.
Creşterea temperaturilor, incidenţa fenomenelor meteo extreme şi schimbarea structuri precipitaţiilor indică scăderi în producţia agricolă; sunt previzibile scăderi ale producţiei de porumb cu peste 10% până în 2050 - trag un semnal de alarmă specialiştii.
Mihaela Căian, cercetător ştiinţific al Administraţiei Naţionale de Meteorologie: „Toate sistemele sunt perturbate, inclusiv biodiversitatea. Vedeţi plantele care înfloresc mai repede şi data de înflorire este estimată să apară mai devreme cu 6-10 zile, în contextul schimbărilor climatice decât înainte. La fel, data de maturitate, cu opt, 10, până la 12 zile mai devreme decât înainte. Este o lume nouă, o dinamică nouă. Se rearanjează tot ceea ce ştiam. Toate subsistemele se adaptează.”
Cauzele acestei scăderi în producţie sunt reducerea perioadelor de umplere a bobului cerealelor şi stresul termic şi hidric din perioada de maturitate a culturilor. Regiunile sudice ale României, în special Oltenia şi Muntenia, sunt cele mai afectate, cu reduceri ale producţiei ce depăşesc 15% cauzate de creşterea frecvenţei şi intensităţii secetei. Evoluţii de acelaşi fel pot fi aşteptate şi pentru culturile de grâu sau de floarea-soarelui. Studiile efectuate pentru regiunea mai largă indică dinamici similare, date fiind riscurile generale pentru sectorul agricol ca secetele sau fenomenele meteo extreme.
Mihaela Căian: „O soluţie este genotiparea, în afara irigaţiilor. Mai există şi aceste soluţii de adaptare prin utilizarea sistemelor digitale, create să răspundă şi să estimeze optimum de conduită, optimum de management. Este un sistem determinist, pentru că rulează modele care pot estima valoric conduita optimă, deci data de plantare optimă, fertilizarea optimă într-un anumit interval climatic dat.”
Scăderea producţiei agricole va avea un impact economic masiv, atât prin reducerea veniturilor din exportul de porumb şi de grâu, cât şi prin creşterea costurilor pentru irigaţii şi pentru practicile de conservare a solului.