Criză fără precedent pentru apicultura gorjeană: 2025, un an fără miere
Apicultorii din județul Gorj se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Din cauza condițiilor meteo nefavorabile și a lipsei de cules, stupii au rămas fără producție, iar crescătorii sunt nevoiți să reducă numărul familiilor de albine. Asociațiile de profil solicită sprijin financiar urgent pentru a evita dispariția multor exploatații.
Articol de Petruț Mazilu, 20 Octombrie 2025, 16:24
Potrivit vicepreşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) Gorj, Ionuţ Pîrvan, în judeţul Gorj sunt înregistraţi cu cod de stupină, în prezent, aproximativ 900 de apicultori, însumând circa 50.000 de familii de albine.
Pentru că anii 2024 şi 2025 au fost dezastruoşi în ceea ce priveşte producţia de miere, acest lucru a determinat scăderea efectivului de familii de albine, fiind înregistrate pierderi la nivel naţional, dar şi la nivel judeţean, în Gorj efectivele scăzând cu aproximativ 30-40% de anul trecut până anul acesta.
'La fel ca şi anul 2024, 2025 a fost un an dezastruos pentru apicultorii gorjeni şi nu numai, în sensul că seceta prelungită din anul 2024 a afectat producţia de salcâm şi din 2025. De asemenea, în primăvara anului 2025 ce a scăpat secetei de anul trecut îngheţul a distrus tot mugurele floral, astfel încât la nivelul României în anul curent nu a fost producţie de miere de salcâm, zero. Ba mai mult decât atât, apicultorii care nu au făcut deplasări în pastoral au fost nevoiţi să administreze hrană stupilor, pentru a-i menţine în viaţă', a declarat luni, pentru AGERPRES, Ionuţ Pîrvan.
El a menţionat că, spre exemplu, în cazul stupinei pe care o deţine, a fost nevoit să administreze o tonă şi jumătate de zahăr pentru supravieţuirea familiilor de albine.
'Producţia la nivel judeţean anul acesta a fost zero la toate sortimentele, singurii care au reuşit să facă un cules pentru întreţinerea şi hrana albinelor sunt cei care au făcut deplasări în pastoral în judeţele limitrofe, la culesul de rapiţă şi floarea soarelui. În rest, toţi apicultorii gorjeni care au stupii ficşi, adică nu merg cu ei în pastoral, nu au produs nimic, ba mai mult decât atât, au fost nevoiţi să suplimenteze cu hrană - sirop de zahăr pentru a menţine în viaţă familiile de albine. De exemplu, la stupina mea, pe care o am amplasată la Tismana, 130 de familii de albine, am fost nevoit să administrez o tonă şi jumătate de zahăr pentru a supravieţui familiile de albine şi eventual pentru a le asigura necesarul de hrană care să le asigure trecerea iernii', a adăugat vicepreşedintele ACA Gorj.
Ionuţ Pîrvan a precizat că un sprijin pentru apicultori ar fi vital, în acest sens fiind făcute demersuri atât la nivel judeţean, cât şi la nivel naţional.
'În acest sens, ACA a făcut demersuri atât la nivel judeţean, cât şi la nivel naţional, de a sprijini sectorul apicol aflat în colaps în ultimii doi ani, urmând ca în perioada următoare să se aprobe, de fapt încă se află în Senatul României, la Comisia pentru Agricultură, o lege prin care se dispune alocarea unui sprijin de 15 euro pe familia de albine. Conform proiectului, dacă o să se aprobe, pentru că a trecut de Comisia Economică în Senat, mâine (marţi n.r.) o să se dezbată pentru a treia oară în Comisia pentru Agricultură din Senat, iar în perioada imediat următoare o să se dezbată în Comisia pentru Agricultură de la Camera Deputaţilor. Dacă o să primească aviz favorabil de la comisiile amintite, începând cu anul 2026, pe o perioada de trei ani, apicultorii care şi-au înregistrat stupii până la 31 decembrie anul în curs vor primi un ajutor în valoare de 15 euro pe familia de albine', a adăugat acesta.
Conform sursei citate, apicultorii au primit ultima dată sprijin financiar în urmă cu trei ani.
Potrivit vicepreşedintelui ACA Gorj, apicultorii nu sunt supuşi impozitării până în 75 de familii de albine, iar cei care depăşesc 75 de familii de albine la nivelul judeţului Gorj plătesc un impozit anual de un leu pe familia de albine.
