Dolj: Culturile de porumb din zonele neirigate, calamitate în proporţie de 100% din cauza secetei

Specialiştii Direcţiei Agricole Dolj au început centralizarea datelor din localităţile afectate de secetă, însă datele de până acum arată că pentru culturile de porumb nu mai sunt şanse.

'Cultura de porumb din zonele neirigate este calamitată în proporţie de 100%. La floarea soarelui mai avem ceva speranţe să nu fie toată suprafaţa afectată în procent atât de mare, dar nu ştim cum va evolua timpul. Mai este zona de nord a judeţului unde a mai plouat, dar suprafeţele din zona de sud a judeţului Dolj, neirigate, sunt calamitate în proporţie de 100%', a declarat, luni, pentru AGERPRES, Cristina Vladu, şef Serviciu Inspecţii Direcţia Agricolă Dolj.

Potrivit sursei citate, dacă nu plouă în zilele următoare, suprafeţele calamitate vor creşte, în condiţiile în care seceta este clar instalată şi nu mai sunt şanse pentru culturile de porumb din zonele neirigate.

Şi în zonele irigabile sunt probleme din cauza secetei, fiindcă de mai bine de o lună de zile nu se mai poate iriga din Dunăre din cauza restricţiilor după ce nivelul fluviului a scăzut, nu mai sunt derogări şi nu se mai poate iriga, pentru a se menţine Dunărea navigabilă.

Pe lângă culturile de porumb şi floarea soarelui, în cele 23 de localităţi în care au fost făcute centralizări (Ţuglui, Ostroveni, Bulzeşti, Întorsura, Radovan, Catane, Verbiţa, Segarcea, Galicea Mare, Valea Stanciului, Izvoare, Coţofenii din Faţă, Carpen, Băileşti, Teasc, Giubega, Bârca, Siliştea Crucii, Goicea, Moţăţei, Poiana Mare, Giurgiţa, Bratovoeşti), sunt afectate şi culturile de năut, fasole, lucernă, mazăre, muştar, plante de nutreţ, secară, orzoaica de toamnă, păşunile şi fâneţele, precum şi legumele şi pomii fructiferi, dar şi unele suprafeţe de grâu, rapiţă, orz şi triticale.

Potrivit datelor Direcţiei Agricole Dolj, la nivelul judeţului anul acesta au fost înfiinţate 66.892 hectare de grâu (în 2024 au fost 78.345 ha porumb) şi 89.611 ha floarea soarelui (în 2024 au fost 89.000 ha de floarea soarelui).

'Şi anul trecut a fost calamitată o suprafaţă foarte mare de floarea soarelui, motiv pentru care oamenii nu prea mai au curaj să pună floarea soarelui, fiindcă este o plantă care are nevoie de apă. Porumbul este o cultură care are şi mai multă nevoie de apă, iar oamenii pun tot mai puţin porumb, pentru că în ultimii ani nu mai avem această sursă de apă. Dacă floarea soarelui este un pic mai rezistentă, se duce cu rădăcinile un pic mai jos, are aparatul foliar mai rezistent, porumbul fără apă se usucă imediat. Dacă nu plouă, peste 2-3 săptămâni gradul de afectare la porumb va fi tot mai mare', a mai spus specialistul Direcţiei Agricole Dolj.

Ştefan Croitoru, unul dintre fermierii din Dolj ale cărui culturi de porumb şi floarea soarelui au fost 100% afectate de secetă, a declarat pentru AGERPRES că nu va putea recupera nimic din investiţie, în condiţiile în care nicio firmă de asigurări nu asigură culturile împotriva secetei.

'Culturile de primăvară sunt calamitate 100%, atât porumbul cât şi floarea soarelui. Am sperat că va ploua anul acesta, dar nimic. Pentru noi care suntem la mila Domnului, în zone neirigabile, nu mai avem şanse de recuperare a cheltuielilor. Ne gândim să nu mai cultivăm primăvara culturi agricole în zona noastră de nord a Olteniei, o zonă care nu a fost şi nici nu va fi irigată vreodată. Din acest motiv am redus substanţial culturile de primăvară: acum avem astfel de culturi pe circa 20-25% din suprafaţa totală pe care o deţinem. De asigurări nici nu se pune problema, fiindcă niciun asigurător nu asigură seceta', a spus Ştefan Croitoru.

Acesta a mai afirmat că pierderile sunt de minim 3.000 lei pe hectar, în funcţie de cantităţile de complexe folosite.

'O tonă de complexe acum este în jur de 4.000 lei. Preţul creşte de la an la an, numai preţurile la cereale scad de la an la an, în condiţiile în care inputurile şi motorina cresc în fiecare an agricol. Banii sunt luaţi pe credit-furnizor, până la recoltă, iar recolta anul acesta este zero la culturile de primăvară. Luăm alt credit pentru culturile de toamnă şi le achităm pe cele din primăvară. Băncile nu ne finanţează cu dobândă subvenţionată şi luăm de la IFN-uri cu dobândă de 15% pe an. Este rău că nu suntem finanţaţi pe termen lung, ci doar pe anul agricol în curs, cu comisioane de acordare în fiecare an. Statul dacă voia să ajute, trebuia să stabilească parteneriate cu bănci româneşti care vor să finanţeze agricultura pe termen lung pentru fermierii români. Ei spun că au vorbit, au stabilit cu băncile înţelegeri, dar noi când ajungem la bancă, banca nu ne finanţează. Nici cu gajuri pe utilaje, pe terenuri, pe case, pe proprietăţi pe care le deţin firmele nu sunt de acord să finanţeze', a mai spus fermierul din Dolj.

Ştefan Croitoru a precizat că le-a solicitat reprezentanţilor fermierilor la nivel naţional să facă demersuri către Ministerul Agriculturii, către Guvern să achiziţioneze grâu de la fermierii români pentru reînnoirea rezervei de stat, 'nu să ne lase pe mâna samsarilor, multinaţionalele, care ne-au luat cerealele la 65 bani/kg - orzul şi 75 bani/kg grâul'. AGERPRES