Fermierii cer soluții concrete pentru salvarea culturilor, aflate sub asediul secetei
Seceta severă care a cuprins România în vara acestui an a afectat grav culturile agricole, în special cele de primăvară, precum porumbul și floarea-soarelui.
Articol de Ramona Alexandrescu, 28 Iulie 2025, 11:35
În cadrul emisiunii „Viața la Țară”, realizatoarea Alexandra Vuță a discutat cu Cerasela Tudor, consultant în agribusiness, despre impactul actual și soluțiile pe care fermierii le au la îndemână pentru a-și proteja munca și investițiile.
„Agricultura este astăzi ca un bolnav care are nevoie urgentă de tratament și de o strategie total diferită”, a afirmat Cerasela Tudor.
Consultantul a atras atenția asupra faptului că actuala criză climatică nu este o noutate, ci o realitate recurentă. Din păcate, măsurile preventive sunt adesea ignorate de fermieri, care ajung să suporte pierderi mari.
În timp ce culturile de toamnă, precum grâul și rapița, au avut un randament mai bun în unele zone, culturile de primăvară sunt grav afectate.
„Porumbul este pe cale de dispariție în unele zone, iar floarea-soarelui, deși mai rezistentă, nu mai face față condițiilor vitrege. Am văzut recolte începute în iulie un fapt nemaiîntâlnit în 27 de ani de activitate”, a declarat invitata emisiunii.
Producțiile sunt pestrițe: unii fermieri obțin 3-4 tone de grâu la hectar, alții 8-9, însă costurile de producție nu mai sunt acoperite, mai ales în lipsa calității. Această scădere a randamentului este cauzată, în parte, de reducerea drastică a investițiilor în îngrășăminte și tratamente fitosanitare.
Consultantul în agribusiness a subliniat că există instrumente financiare pentru protejarea investițiilor agricole, însă acestea sunt puțin utilizate.
„Avem patru asigurători interni care oferă soluții pentru riscurile tradiționale grindină, îngheț, furtuni. Toate sunt subvenționate până la 70%, însă doar 25% dintre suprafețele agricole sunt asigurate în prezent”, a explicat Cerasela Tudor.
În cazul riscurilor sistemice secetă pedologică și atmosferică, arșiță există produse externe de asigurare, dezvoltate în parteneriat cu mari companii internaționale. Acestea se bazează pe serii de date climatice și pot fi personalizate pentru fiecare fermă.
„Fermierii trebuie să înțeleagă că asigurarea nu e pentru profit, ci pentru minimizarea pierderilor. E o plasă de siguranță care îți permite să continui activitatea și să nu te închizi după un an cu pierderi masive”, a mai spus Tudor.
Invitata emisiunii a atras atenția asupra faptului că lipsa de informare, educație financiară și deschidere spre consultanță agricolă contribuie la vulnerabilitatea fermierilor.
„Trebuie să ne adaptăm, să ne reinventăm și să lucrăm împreună. Fermierii, distribuitorii și producătorii trebuie să formeze un lanț funcțional, altfel se trag în jos unii pe alții.”
Într-un context economic și climatic extrem de delicat, agricultura românească are nevoie urgentă de măsuri clare, asumate și aplicate atât la nivel individual, cât și instituțional. Iar cheia succesului stă în educație, colaborare și decizii bine fundamentate.
