Fermierii români solicită sprijin în cazul eliminării taxelor de import pentru produsele agricole din Ucraina

'Pentru noi, fermierii şi cooperativele din România, o vulnerabilitate majoră o constituie sectorul cerealelor si oleginoaselor, atât din cauza proximităţii zonei de conflict, care se va traduce într-o presiune semnificativă asupra preţurilor, cât şi din perspectiva blocajelor logistice în portul Constanţa (rămas singura poartă de export pentru mărfurile ucrainene la Marea Neagră) şi a escaladării costurilor de transport şi asigurare, ultimele triplând-se în prezent faţă de perioada dinainte de conflict. Toate aceste evoluţii au loc pe fondul creşterii fără precedent a costurilor de producţie (energie, îngrăşăminte şi furaje), riscului de secetă şi a exigenţei ca operatorii europeni să continue să investească în durabilitate', a declarat Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Naţionale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), citat de Agerpres.

Potrivit Asociaţiei, cele patru organizaţii profesionale din agricultură, industrie alimentară şi servicii conexe (Federaţia Naţională PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), UNCSV şi Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR), reunite în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, au fost prezente la Bruxelles în zilele de 12 şi 13 mai 2022 cu ocazia participării la şedinţa Grupului de lucru PAC - Politica Agricolă Comună, organizat sub egida Copa-Cogeca şi la Grupul de Dialog Civil din cadrul DG AGRI.

Participarea la grupul de lucru Copa-Cogeca din 12 mai 2022 a intermediat posibilitatea ca fermierii şi cooperativele din România să îşi facă ascultată poziţia pe două direcţii de real interes: să fie sprijiniţi în cazul unor blocaje generate de decizia Comisiei de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina şi să fie protejaţi de anumite sancţiuni sau amenzi provenite din nealinierea, în timp util, la noile prevederi ale PAC.

În contextul deciziei CE de a elimina taxele de import pentru produsele agricole provenite din Ucraina, reprezentantul delegaţiei române, Florin Bercu, a mai spus că Alianţa susţine propunerile de amendamente ale Copa-Cogeca pe Regulamentul Comisiei Europene (C.E.) privind liberalizarea temporară a comerţului cu Ucraina, în completarea concesiunilor comerciale prevăzute de Tratatul de Asociere.

Alianţa a transmis către eurodeputaţii români şi către Reprezentanţa permanentă o adresă cu observaţii şi amendamentele comune propuse de Copa-Cogeca, solicitând reacţie imediată şi soluţii pertinente pentru ca fermierii şi cooperativele din România să nu fie afectaţi de această măsură.

Potrivit sursei citate, organizaţia agricultorilor români solicită Comisiei statistici privind cantităţile pe care Ucraina intenţionează să le plaseze pe Piaţa Unică precum şi măsura în care acestea respectă standardele înalte de calitate ale UE; statistici privind necesarul de produse importate din Ucraina pentru consumul intern al Uniunii (cu respectarea standardelor de calitate şi al nivelului de preţ; soluţii clare pentru ca excedentul de produse importate să fie plasat către pieţele terţe, fără a afecta producţia internă a fermierilor şi cooperativelor europene (ex: UE nu poate vinde către terţi produse agricole de provenienţă ucraineană cu preţ mai mic comparativ cu preţurile aceloraşi tipuri de produse agricole produse de fermierii săi şi pentru care are stoc disponibil).

Florin Bercu a transmis că orice vulnerabilitate a fermierilor şi cooperativelor europene cauzată de aceste măsuri trebuie soluţionată rapid, iar CE ar trebui să sprijine şi activităţile din portul Constanţa astfel încât să poată face faţă volumului mare de mărfuri.

'Alocarea de fonduri de la Comisie pentru sprijinirea activităţilor din portul Constanţa astfel încât să poată face faţă, din punct de vedere logistic, pentru volumul mare de mărfuri pe care îl va tranzita. Sunt necesare fonduri şi pentru îmbunătăţirea şi mărirea infrastructurii feroviare pentru zonele de tranzit dintre Ucraina şi statele vecine', a mai spus directorul executiv UNCSV.

Scrisoarea de observaţie pentru România va fi transmisă vineri 20 mai, sau cel târziu la începutul lunii iunie, însemnând că forma finală Planului Naţional Strategic să fie publicată în luna septembrie 2022, în cel mai optimist scenariu.

'Dacă planurile strategice naţionale vor fi aprobate la sfârşitul anului, iar fermierii nu vor putea respecta în 2023 anumite condiţii nefiind definitivate criteriile la momentul înfiinţării culturilor din 2022, reprezentantul României a susţinut că nu este acceptabil să existe sancţiuni sau amenzi din acest motiv, fermierii nu au nicio vină pentru demersurile întârziate ale instituţiilor naţionale şi europene', susţine AAC.

Mai mult, Alianţa aderă la propunerea de amânare cu un an a noii Politici Agricole Comune, propunere iniţiată de statelor din Grupul de la Vişegrad si celor 3 Mări şi susţinută de Asociaţia italiană Coldiretti.

Aceste puncte de vedere au fost susţinute şi în cadrul Grupului de Dialog Civil (GDC) din cadrul DG AGRI, din 13 mai 2022, cu ocazia schimbului de opinii cu directorul general al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, pe marginea scrisorilor de observaţie trimise de Comisie statelor membre.

Pe de altă parte, reprezentantul delegaţiei române a transmis şefului DG Agri şi alte îngrijorări, respectiv tratamentul inegal cu privire la cantitatea de pesticide utilizate la nivelul Uniunii.

'România consumă 30% din cantitatea medie utilizată la nivel european, prin urmare solicită tratament egal în baza căruia să i se permită să utilizeze cantităţi până la nivelul mediei europene sau unui standard unic argumentat ştiinţific pentru fiecare cultură, care să fie acelaşi pentru toate statele membre. A a doua îngrijorare o reprezintă mersul greu al deciziilor legate de legislaţia privind noile tehnici de ameliorare (N.G.T.), unde România a solicitat ca până la sfârşitul anului 2022 să avem în vigoare o nouă legislaţie care să permită accesul la noile tehnologii şi inovaţii şi atingerea ţintelor atât de ambiţioase ale Pactului Verde, Strategiei de la Fermă la Furculiţă, Regulamentului SUD', se menţionează în comunicat.

Cele patru organizaţii profesionale din agricultură, industrie alimentară şi servicii conexe, reunite informal în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, însumează aproximativ 3500 de membri care lucrează o suprafaţă totală de 2,5 milioane ha, la care se adaugă 1,5 milioane ha echivalentul UVM aferent zootehniei, pe întreg teritoriul României. Alianţa cuprinde totodată şi membri care activează în industria alimentară şi cumulează a cifră de afaceri de 24,2%, respectiv un număr de angajaţi de 15,95% din totalul sectorului alimentar românesc.

Foto: pixabay