Guvernul României alocă 2 miliarde de lei pentru despăgubirea agricultorilor afectați de secetă

Acești bani vor fi folosiți pentru a compensa agricultorii ale căror culturi au fost calamitate. Conform actului normativ recent aprobat, fermierii vor primi 1.000 de lei pentru fiecare hectar afectat. Acest ajutor reprezintă un procent între 14,53% și 24,31% din costurile eligibile prevăzute în tehnologiile-cadru pentru culturile din sezonul agricol 2023-2024.

Deși această măsură reprezintă un sprijin din partea autorităților, rămâne de văzut în ce măsură va ajuta fermierii să-și acopere pierderile și să-și continue activitatea. În cadrul emisiunii „Viața la țară”, realizatoarea Tatiana Mircea a discutat cu Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro, despre impactul acestei măsuri asupra agricultorilor.

Ionel Arion a subliniat că seceta din acest an a avut efecte dezastruoase asupra culturilor, unii fermieri raportând pierderi totale.

În acest context, agricultorii au făcut apel la autorități pentru o intervenție promptă și pentru sprijin financiar. Ei și-au dorit ca fondurile să fie acordate imediat după evaluarea pagubelor de către comisiile specializate și încheierea proceselor-verbale necesare.

"Fermierii își doreau să nu ajungă în situația de a cere despăgubiri pentru calamități. Anii recenti au fost foarte dificili, iar actuala criză a venit după ce mulți dintre noi am amânat deja la plată datoriile către furnizori," a explicat Arion.

El a evidențiat faptul că agricultura românească se desfășoară în mare parte pe credit furnizor, ceea ce înseamnă că fermierii achiziționează inputurile la începutul campaniei agricole și le achită după recoltă. Din păcate, din cauza condițiilor meteo extreme și a lipsei de resurse, mulți agricultori se află în imposibilitatea de a-și plăti datoriile.

Despăgubirea de 1.000 de lei pe hectar acordată de Guvern este un răspuns la presiunea exercitată de fermieri și de organizațiile profesionale.

Totuși, Ionel Arion a subliniat că această sumă nu acoperă pierderile în totalitate.

„Această despăgubire compensează doar parțial pierderile fermierilor. Acordarea ei este rezultatul presiunilor făcute asupra autorităților de către fermieri și organizațiile profesionale,” a afirmat președintele Pro Agro.

În spațiul public s-a discutat și despre posibilitatea amânării ratelor la bănci și a plăților către furnizorii de inputuri agricole, măsuri care ar ajuta fermierii să-și stabilizeze situația financiară.

Totuși, Arion atrage atenția că nu toți fermierii își doresc să amâne plățile: „Există fermieri care nu sunt în situația de a-și amâna ratele și care preferă să negocieze direct cu finanțatorii.” Președintele Pro Agro a mai precizat că, în ciuda panicii create în rândul distribuitorilor de inputuri și a furnizorilor de semințe, deciziile trebuie luate punctual, în funcție de nevoile fiecărei ferme.

În contextul acestor dificultăți, Ionel Arion a readus în discuție necesitatea înființării unui fond de risc pentru agricultori.

Acest fond ar putea proteja fermierii în situații de calamitate și ar asigura continuitatea ciclului de producție agricolă. În ciuda faptului că ideea a fost discutată cu patru miniștri ai agriculturii în ultimii patru ani, încă nu s-a ajuns la un consens pentru implementarea acestui mecanism.

Federația Națională Pro Agro și alte organizații profesionale au propus în repetate rânduri modele de succes din străinătate.

Arion a menționat sistemul din Spania, unde peste 80% din suprafața agricolă este asigurată printr-un pol de asigurare la care participă atât fermierii, cât și statul și companiile de asigurare. "În alte țări, chiar și în cazul în care se confruntă cu secetă severă, fermierii reușesc să-și continue activitatea datorită acestor mecanisme de protecție," a adăugat Arion.

În contextul unei balanțe comerciale alimentare tot mai nefavorabile, dependența tot mai mare a României de importurile alimentare reprezintă o provocare majoră.

Președintele Pro Agro a atras atenția că hrana nu este o opțiune, ci o necesitate esențială. El a subliniat că protejarea fermelor și asigurarea continuității producției agricole sunt vitale pentru siguranța alimentară a țării. „Dacă nu protejăm ceea ce se numește mijlocul de producție, adică ferma în sine, nu ne va fi ușor pe viitor,” a declarat Ionel Arion.

Arion a subliniat, de asemenea, că fondurile publice alocate pentru compensarea pierderilor ar fi putut fi folosite în alte scopuri, dacă ar fi existat un mecanism de gestionare a riscului.

„Acești bani nu aduc plusvaloare, ci doar compensează pierderi. În schimb, dacă ar fi existat un fond de risc, fermierii ar fi avut predictibilitatea necesară pentru a-și continua activitatea fără a aștepta sprijinul de la stat,” a afirmat el.

În încheierea discuției, realizatoarea Tatiana Mircea a exprimat speranța ca în viitor să fie înființat un fond de risc pentru agricultori, oferind astfel o umbrelă de protecție în caz de calamități.

Președintele Pro Agro a reiterat importanța acestui mecanism și a subliniat că există modele funcționale în alte țări care ar putea fi adaptate și implementate în România.

„Fără o astfel de măsură, agricultura românească va continua să fie vulnerabilă în fața evenimentelor extreme precum seceta,” a avertizat Ionel Arion. El a evidențiat că un fond de risc ar asigura o predictibilitate mai mare pentru fermieri și ar permite reluarea ciclului de producție agricolă în condiții mai stabile.

În concluzie, alocarea fondurilor guvernamentale reprezintă o măsură necesară, dar insuficientă pe termen lung. Pentru a asigura viitorul agriculturii românești și siguranța alimentară a țării, este esențială crearea unui fond de risc și adoptarea unor modele de succes din alte state europene.