Importanța solului. Sursa neștiută a vieții și a securității alimentare
Sub picioarele noastre se ascunde un univers complex și fascinant, esențial pentru viață și supraviețuirea speciei umane: solul.
Articol de Ramona Alexandrescu, 11 Octombrie 2024, 16:17
Această realitate ascunsă este de o importanță crucială, iar despre rolul său vital a discutat profesorul universitar doctor Mihail Dumitru, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice, în cadrul emisiunii „Viața la țară”, moderată de Tatiana Mircea. El a adus în atenția publicului importanța crucială a solului pentru sănătatea mediului și pentru securitatea alimentară a României.
Profesorul Mihail Dumitru a început prin a sublinia că solul este „principalul mijloc de producție în agricultură, fără de care viața nu ar putea exista”. În ciuda aparenței sale de strat inert, solul joacă un rol esențial în circuitul vieții. Această „copertă subțire”, cum o numește profesorul, are o grosime de aproximativ un metru și susține întreg ecosistemul terestru. De starea și sănătatea acestui strat depind nu doar plantele cultivate, dar și calitatea apei și, implicit, sănătatea umană.
Solul nu este doar un suport pentru plante; el este un filtru natural care influențează direct calitatea apei. Fiecare picătură de ploaie trece prin sol înainte de a ajunge în pânza freatică, influențând caracteristicile acesteia și puritatea izvoarelor și a râurilor. Profesorul Dumitru subliniază că poluarea apelor subterane este adesea legată de caracteristicile solului dintr-o anumită zonă și de activitățile industriale care au avut loc acolo. De aceea, este esențial să menținem solul curat și sănătos, pentru a ne proteja resursele de apă și, implicit, sănătatea noastră.
Solurile din România sunt recunoscute ca fiind de calitate bună, având suprafețe extinse și fertile, capabile să susțină producția agricolă necesară pentru securitatea alimentară a țării. Însă, profesorul atrage atenția că fertilitatea naturală a solului nu este suficientă. „Solul singur nu poate să ne ofere producția agricolă dorită”, afirmă acesta. Pentru a menține productivitatea, solul trebuie gestionat cu atenție și îmbogățit prin fertilizare corespunzătoare. Agricultorii trebuie să respecte „legile agrochimiei”, care impun ca ceea ce solul oferă să fie restituit sub formă de nutrienți, pentru a păstra cel puțin calitatea inițială a solului.
Procesul agricol extrage din sol cantități mari de elemente nutritive pentru a susține creșterea culturilor. Acest proces continuu poate duce la epuizarea resurselor nutritive și la dezechilibre în sol, afectând productivitatea. Fertilizarea devine astfel un element crucial, asigurând aproximativ 40% din nivelul de producție în orice țară cu o agricultură modernă. În contrast, în agricultura de subzistență, unde reciclarea materiei organice se face mai natural, aceste probleme pot fi mai puțin evidente, dar impactul asupra producției este semnificativ.
Unul dintre cei mai importanți factori pentru sănătatea solului este materia organică, în special humusul. Acesta este considerat „cel mai nobil element” datorită capacității sale de a influența structura și proprietățile fizico-chimice și biologice ale solului. Profesorul Dumitru subliniază că humusul ajută la îmbunătățirea permeabilității solului, crește capacitatea acestuia de a reține apa și contribuie la un mediu echilibrat pentru microorganismele din sol. Aceste microorganisme sunt esențiale pentru sănătatea solului și joacă un rol crucial în descompunerea materiei organice, ciclul nutrienților și menținerea fertilității.
Sute de mii de specii de microorganisme trăiesc în sol, majoritatea necunoscute și ignorate de știință. Profesorul Dumitru atrage atenția asupra faptului că aceste organisme au scos, de-a lungul istoriei, „omenirea din ananghie”. De exemplu, antibioticele naturale din sol au fost folosite de țărani pentru a trata rănile, înainte de a se înțelege mecanismul acestora. Importanța acestor procese naturale subliniază nevoia de a proteja biodiversitatea din sol și de a menține un sol curat și sănătos.
Schimbările climatice recente au adus în discuție vulnerabilitatea agriculturii din România. Seceta prelungită, care a afectat țara timp de trei ani consecutivi, este un exemplu clar al provocărilor cu care se confruntă agricultura modernă. Profesorul Dumitru subliniază că adaptarea la aceste condiții dificile presupune un respect profund pentru natură și pentru ciclurile sale. „Lucrând cu un organism, cu solul, trebuie să ne adaptăm noi la condițiile pe care le impune, nu să încercăm prin norme unitare să schimbăm legile naturii”, afirmă acesta.
Un aspect cheie în menținerea sănătății solului este gestionarea resturilor vegetale. În prezent, există o tendință de a folosi aceste resturi pentru producerea de energie, cum ar fi biogazul, însă profesorul Dumitru atrage atenția că ele sunt esențiale pentru echilibrul biologic al solului. Cel mai eficient ciclu agricol presupune încorporarea resturilor vegetale direct în sol sau utilizarea lor ca hrană pentru animale, urmând ca gunoiul de grajd să fie folosit ulterior ca îngrășământ. Acesta rămâne, în opinia specialistului, „cel mai bun îngrășământ care a existat” și un factor de menținere a fertilității solului de-a lungul mileniilor.
În concluzie, solul reprezintă mult mai mult decât o simplă platformă pentru agricultură. Este un organism viu, cu propriile sale nevoi și echilibre delicate, de care depinde întreaga noastră existență. Profesorul Mihail Dumitru ne amintește că protejarea solului înseamnă, de fapt, protejarea viitorului nostru. Oferind solului atenția și îngrijirea de care are nevoie, asigurăm nu doar recolte sănătoase, ci și un mediu stabil și sustenabil pentru generațiile care urmează. În contextul schimbărilor climatice și al provocărilor economice, România are nevoie de o abordare echilibrată și de o înțelegere profundă a legilor naturii, pentru a-și păstra rolul de furnizor de hrană pentru propria populație și pentru a contribui la un viitor sustenabil.
