Noul Cod Silvic va aduce silvicultura românească în secolul XXI

De asemenea, accentul a fost pus pe nevoia de a proteja pădurile şi de găsi soluţii pentru sustenabilitate şi mărirea suprafeţelor cu păduri.
'Rolul fundamental pe care îl au pădurile în susţinerea biodiversităţii, în combaterea schimbărilor climatice şi în asigurarea sănătăţii planetei nu poate fi subestimat. Totodată, tăierile ilegale şi lipsa de predictibilitate din sectorul forestier afectează companiile cu un comportament corect, care înţeleg să folosească această resursă regenerabilă astfel încât să aducă beneficii complete: economiei naţionale, comunităţilor şi utilizatorului final. În acest context, devine evident că un cod silvic conceput pentru a reglementa şi controla în primul rând exploatarea sursei principale de lemn nu este doar o alegere, ci o necesitate fundamentată în cele mai bune practici ale Uniunii Europene', precizează organizatorii evenimentului.
Prezent la eveniment, Ionuţ Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a transmis că ministerul face 'ultimele retuşuri' pe Codul Silvic, care îşi doreşte să aducă silvicultura românească în secolul XXI.
'Strategia Naţională pentru păduri a fost un proces transparent şi profesionist şi a durat destul de mult, pentru că s-a suprapus unei crize sanitare. A fost inclusă şi în PNRR şi, din fericire, am avut parte şi de finanţare. Acum suntem în etapa în care finalizăm ultimele retuşuri pe Codul Silvic, un alt obiectiv extrem de important. Un Cod Silvic rescris, care îşi doreşte să aducă silvicultura românească în secolul XXI, nu doar din perspectivă naţională, ci şi la nivel european, pentru că el trebuie corelat cu toate strategiile europene şi internaţionale', a transmis secretarul de stat în MMAP.
În ceea ce priveşte finanţarea, acesta a declarat că este nemulţumit în privinţa resurselor alocate exploatărilor forestiere, un sector care are nevoie de buget. 'Am reuşit o negociere cu Ministerul Agriculturii şi am obţinut o finanţare prin PNS. Avem 30 de milioane de euro pentru împăduriri. Pentru pepiniere avem, de asemenea, finanţare', a adăugat el.
La rândul său, Alina Chifan, directorul comercial al EGGER România, a subliniat că experţii companiei au analizat proiectul noului Cod Silvic după elaborarea lui şi au transmis ministerului recomandări.
'(...) considerăm că anumite puncte necesită o atenţie suplimentară. Una dintre recomandările noastre a fost armonizarea noului Cod Silvic cu legislaţia europeană, respectiv EUDR, care va intra în vigoare în curând. Totodată, am subliniat faptul că politicile statului de încurajare a valorificării superioare a lemnului în produse de folosinţă îndelungată sau prin utilizarea energetică eficientă a resursei de lemn trebuie să fie foarte bine definite, astfel încât un material lemnos care poate fi materie primă să nu fie folosit drept combustibil. De pildă, EGGER Romania, prin fabrica de la Rădăuţi, prelucrează lemnul în cascadă, astfel încât nicio resursă nu este irosită. Iar un al treilea punct, extrem de important - iar aici legislaţia EUDR este de ajutor - ar fi necesitatea unui control mai ferm şi mai transparent la prima punere pe piaţă', a spus Alina Chifan, în cadrul conferinţei.

Aurica Sereny, preşedinte Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România(APMR), a subliniat că industria mobilei este o verigă importantă în acest lanţ, precizând că dacă nu ar putea colabora cu cei care exploatează şi prelucrează lemnul, 'nu ar mai exista lanţul'.
'Avem o colaborare bună cu cei care exploatează lemnul, pornind de la Regia Naţională a Pădurilor. Lemnul îl putem avea din două surse: din ţară sau din import. De multe ori, am fost nevoiţi să aducem lemn din import, unde e mai ieftin. Regia Naţională a Pădurilor, care are şi ea nişte limite, trebuie să stabilească ce este mai important: să aibă un profit mare, pe care îl ia statul sau să se ocupe de gestionarea durabilă a pădurii şi de industria cu zeci de mii de salariaţi care aduc beneficii. Nu este posibil ca preţurile la lemn să fie mult mai mari în România decât pe piaţa europeană. Producţia la mobilă a scăzut din cauza preţurilor care nu sunt corelate cu cele internaţionale', a punctat Sereny.
Nu în ultimul rând, Laura Bouriaud, profesor şi director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, Universitatea 'Ştefan cel Mare' din Suceava a afirmat că documentul elaborat conţine şi o secţiune dedicată conservării biodiversităţii, cu referire la ecosisteme de conservare a biodiversităţii pe care dorim să le protejăm.
'Un alt aspect care este surprins în Codul Silvic este stabilirea unor indicatori de stare ai pădurii. Aceasta face parte dintr-o orientare mai generală a eficientizării controlului bazat pe rezultate şi eficientizarea verificărilor. Pentru că nu putem avea indicatori manageriali, dacă nu avem indicatori de stare ai pădurii. Aceştia au drept rol să surprindă modul în care gestionarea pădurilor răspunde obiectivelor fondului de producţie, de îmbunătăţire, modul în care gestionarea pădurilor se aliniază obiectivelor de conservare sau care ar trebui să ne permită evaluarea eficacităţii funcţionale. În Cod nu s-au precizat aceşti indicatori de stare, dar urmează ca normele tehnice de gestionare să îi includă. Aş mai menţiona că în Codul Silvic s-a făcut prima oară o distincţie între destinaţie şi folosinţă, pentru a ne permite apoi să ne corelăm cu politicile din alte sectoare', a explicat Laura Bouriaud.
Pria Forestry&Wood Conference a fost organizată în data de 24 octombrie, la Biblioteca Naţională a României, şi face parte din seria conferinţelor de succes organizate de PRIAevents în România şi Republica Moldova, dar şi Bulgaria.

AGERPRES