Pepenele indian Kajari, cu gust dulce de miere sau îngheţată de vanilie, cultivat și în România

Cucumis melo var. dudaim sau pepenele Kajari este puţin cunoscut în Europa, fiind originar din Asia, din zona de nord-est a Indiei, statul Punjab.

Potrivit BRGV, spre deosebire de alte varietăţi de pepeni care au fost intens cultivate şi exportate la nivel global, Kajari melon a rămas o curiozitate locală, apreciată în special în pieţele locale şi de către fermierii tradiţionali.

'În România, destul de recent, a crescut interesul pentru varietăţile de fructe exotice, fapt ce i-a determinat pe specialiştii BRGV Buzău să procure surse de material iniţial din specia Cucumis melo var. dudaim, explorând caracteristicile fenotipice, genetice şi biochimice ale acestuia. După parcurgerea etapei de aclimatizare a varietăţii, specialiştii au identificat mai multe genotipuri cu expresivitate fenotipică distinctă ce au fost introduse în programul intensiv de ameliorare. Unul dintre aceste genotipuri a demonstrat superioritate în ceea ce priveşte productivitatea, calitatea şi stabilitatea genetică', informează BRGV.

La maturitate, pepenii Kajari cântăresc în jur de 300-400 de grame, foarte rar jumătate de kilogram, putând fi consumaţi la o singură masă spre deosebire de celelalte soiuri care, din pricina greutăţii, au nevoie de condiţii pentru păstrare.

'Noi avem o preocupare pentru conservarea şi obţinerea de noi soiuri sau aclimatizarea unor specii noi. La pepene galben, în Muntenia erau două varietăţi cu denumiri populare, cel înecăcios şi cel zemos. Am reuşit să le salvăm şi să adăugăm şi alte soiuri aclimatizate. Pepenele galben este puţin cunoscut în România în ceea ce priveşte gustul, aroma, capacitatea lui de exprimare. În lume sunt multe varietăţi cu pulpa albă, verzuie, zemos-crocant. Avem o varietate din India, denumită Kajari melon, cultivată de o comunitate care o păstrează prin seminţe autentice, fiind recunoscuţi pentru cultivarea ei. Specia este însă puţin cunoscută în lume. La noi s-a aclimatizat foarte bine, am obţinut un soi cu caractere distincte, cu fructe foarte mici, de până la 500 de grame, ultraconcentrat, pentru o singură persoană şi pentru o singură masă', a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Fructul este o melonidă rotundă de culoare verde deschis. La maturitatea fiziologică şi de consum, fructul devine cărămiziu cu striuri portocalii, degajând o aromă puternică, foarte plăcută, specifică pepenelui galben, care indică momentul optim de recoltare.

'Este deosebit de parfumat, gustul este inegalabil, are o uşoară aromă de miere, când este copt chiar un gust similar cu cel al îngheţatei de vanilie, dar foarte dulce şi cu pulpa puţin crocantă, dar şi suculentă. Are o formă frumoasă, este rotund şi poate fi folosit şi ca un odorizant natural, parfumează foarte frumos încăperea. La început este verde, apoi se transformă într-un roşu cărămiziu. Credem în acest soi, de aceea i-am făcut şi documentaţia în vederea omologării', a precizat cercetătorul.

Deşi nu a fost larg răspândit la nivel global, redescoperirea recentă a soiului subliniază importanţa conservării unor varietăţi.

Pe lângă varietatea de Kajari, banca de resurse vegetale deţine în portofoliu şi alte soiuri de pepeni galbeni, de la cei cu gust picant, la cei cu gust de miere sau chiar de coniac.

'Mai avem o varietate cunoscută popular drept castravetele armenesc, cea mai veche varietate de castraveţi, un părinte al castraveţilor şi al pepenilor. Când sunt mici, fructele pot fi consumate ca şi castravetele, iar când ajung la maturitate se transformă într-un pepene galben. Fructul este lung, cu pulpa albă, ajunge până la 3 kg şi foarte parfumat. Mai avem şi alte varietăţi, până la dovleacul indian, tot o varietate de pepene pe care o avem în studiu, pepenele de miere, iarăşi un soi interesant, alungit, de până la 1,5 kg, pulpa albă şi foarte dulce, de unde şi denumirea de pepenele de miere. Când îl tai, zeama fructului se lipeşte de degete ca şi mierea de albine. Mai sunt pepeni galbeni cu gust de pară, de vanilie, ba chiar şi cu gust uşor de coniac', a subliniat Costel Vînătoru.

BRGV Buzău continuă cercetările pentru ameliorarea şi introducerea în cultură de noi genotipuri din această specie, în paralel cu activitatea de conservare a resurselor genetice vegetale pe termen mediu şi lung.