Permacultura, metoda pentru a face agricultura durabilă și sustenabilă

Permacultura pune accent pe valorificarea resurselor naturale si încurajează lucrul cu natura, nu împotriva ei.

Folosind principiile permaculturii se pot crea spatii verzi si gradini, fără a folosi săpături, ci abordand metode precum stratificarea, asocierea plantelor și reciclarea resurselor naturale, spune Alexandru Jurj, absolvent al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca.

Permacultura are la baza trei principii esentiale si anume grija fata de pamant si mediu, grija fata de oameni si returnarea surplusului. Acest concept pune accent pe valorificarea resurselor naturale.

“Să nu folosim chimicale și toate chestiile care dauneaza, adică să aruncăm gunoaiele și să le reciclăm cât mai mult posibil și să le întrebuințăm. Dintr-o sticlă să facem un ghiveci ca să crească niște plante, nu doar s-o aruncăm în natură, să avem un pic grijă față de oameni, adică să integrăm oamenii în viața noastră, să putem să lucrăm cu ei. Tot ceea ce ne dă natura să oferim și inapoi, adică și oamenilor, dar și naturii în principal”.

Principiile permaculturii țin cont de modurile în care elementele din ecosistem se influențează reciproc și pun preț pe biodiversitate. Se folosec relațiile benefice dintre specii diferite de plante, pentru a stimula creșterea și productivitatea, pentru a crește rezistența la boli și organisme dăunătoare, atrăgând în schimb polinatori.

De asemenea, permacultura presupune protejarea și întărirea solului, fără metode invazive. Săpatul dăunează calității acestuia, expunându-l la razele UV și căldură, care omoară bacteriile benefice din sol, a mai spus specialistul in permacultura.

“Sapatura afecteaza microclimatul care se formează într-un sol. Imaginați-vă un sol de pădure, cât e de bogat, dar e tot timpul, are un covor deasupra de frunze, care tine umiditate, plus arborii în sine, deci acolo temperatura e mai mică. Râmele sunt la suprafață și mănâncă carbonul, mănâncă nu doar râmele, pentru că într-o linguriță de sol sunt câteva milioane de microorganisme care ele lucrează. Ele tot timpul lucrează, se nasc și mor de atât de multe ori încât produc nutrienti pentru plante. Asta-i cheia succesului într-o grădină fără munca umană prea mare”, mai precizeaza Alexandru Jurj.

O metodă utilă de a grădinării fără să sapi este folosirea mulciului. Mulciul hrănește solul, îl protejează de îngheț și buruieni și menține umiditatea. Nu trebuie sa aruncam resturile vegetale, fructe și legume, ci sa le transformam în compost. Acesta hrănește și protejează solul, fiind un fertilizator și pesticid natural eficient.

Mulcirea pamantului se face pe toata perioada anului, dar in special vara si contribuie la mentinerea umiditatii solului, pentru ca absoarbe mult mai repede apa cand ploua si impiedica aparitia buruienilor.

Sprere deosebire de agricultură, permacultura nu urmărește doar exploatarea solurilor, ci și creșterea calității și a biodiversității.