Politica Agricolă Comună, sub semnul incertitudinii. Fermierii români cer stabilitate și sprijin real în fața noilor provocări
Discuțiile privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) au devenit un subiect fierbinte atât pentru fermierii din România, cât și pentru cei din întreaga Uniune Europeană. Reducerea fondurilor, noile condiții impuse de Comisia Europeană și lipsa predictibilității pun presiune pe un sector deja încercat de secetă, schimbări climatice și creșterea costurilor.
Articol de Ramona Alexandrescu, 03 Octombrie 2025, 13:21
România a respins, de curând, actuala propunere de buget a Comisiei Europene, solicitând ca PAC să rămână o politică distinctă, finanțată separat de fondurile de coeziune.
Fermierii consideră că integrarea acestor linii de finanțare ar duce, de fapt, la o diminuare a resurselor pentru agricultură.
În emisiunea Viața la Țară, realizată de Violeta Anghel, a fost invitată Iulia Blagu, fermier, membră în Consiliul Director al FAPR și președinta Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură.
Ea a explicat că, în forma actuală, propunerea europeană ar aduce o reducere cu 20–25% a bugetului destinat agriculturii, în condițiile în care fermierii au nevoie de mai mult sprijin, nu de mai puțin.
„Fermierii trec de ani de zile prin schimbări majore: secetă, scumpiri generate de războiul de la graniță, piață globală instabilă. În acest context, este vital să avem stabilitate și predictibilitate. Din păcate, regulamentul propus aduce mai multă birocrație și mai puțin sprijin real”, a subliniat Iulia Blagu.
Un punct sensibil îl reprezintă introducerea pragurilor de degresivitate și plafonarea subvențiilor, măsuri prin care fermele mari ar urma să fie penalizate.
„După ce ani de zile fermierii au fost încurajați să comaseze terenurile și să-și dezvolte afacerile, acum vedem o abordare inversă. Consecința este că peste 75% din suprafața agricolă a României ar fi afectată de aceste tăieri”, a explicat reprezentanta fermierilor.
În plus, lipsa investițiilor în procesare și deficitul de forță de muncă agravează situația. „Fermierii români ar vrea să proceseze grânele și să le transforme în produse finite, dar costurile sunt uriașe, iar resursele insuficiente. Forța de muncă specializată lipsește, iar fără sprijin ferm, nu putem închide lanțul alimentar în țară”, a atras atenția Iulia Blagu.
În concluzie, fermierii români cer ca Politica Agricolă Comună să rămână un instrument solid de sprijin pentru agricultură, cu finanțare separată și adecvată realităților actuale.
„Subvențiile nu sunt un cadou, ci o plasă de siguranță care garantează accesul populației la hrană. Dacă vrem securitate alimentară și dezvoltare rurală echilibrată, avem nevoie de politici coerente, nu de tăieri bugetare”, a transmis invitata.
