Producția internă de carne își revine, dar importurile rămân ridicate

Despre ce s-a îmbunătățit, dar și despre ce continuă să blocheze sectorul au vorbit, în emisiunea „Viața la țară”, inviații realizatoarei Tatiana Mircea, director executiv al Asociației Române a Cărnii, Dana Tănase, și președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România Ilie Van.

Dana Tănase a explicat că, potrivit datelor Institutului Național de Statistică pentru primul semestru din 2025, producția de carne de porc a crescut cu aproximativ 8% față de aceeași perioadă din 2024. O veste bună, spune ea, mai ales că trendul pozitiv a început încă de anul trecut.

Totuși, România nu reușește nici acum să acopere din producția internă necesarul pentru procesare și consum. În continuare, o parte importantă din carne vine din schimburi intracomunitare, din state unde pesta porcină africană nu face ravagii ca la noi.

„Avem nevoie în continuare de carne de porc atât pentru procesare, cât și pentru consumatorul final suntem obligați să aducem carne din afară”, a punctat reprezentanta Asociației Române a Cărnii.

Un alt motiv pentru care procesatorii aleg deseori materia primă din alte țări ține de export: carnea provenită din România nu este mereu considerată „eligibilă” pentru livrări în alte state membre, din cauza situației sanitare.

Practic, pentru cei care trăiesc din export, riscul de a lucra cu marfă din România poate însemna contracte pierdute.

La acestea se adaugă și problema despăgubirilor, acolo unde industria cere reguli mai clare. Dana Tănase a descris situații în care porcii au intrat în procesare, iar ulterior ferma a fost notificată ca având pestă porcină africană, ceea ce a declanșat retrageri de produse, incinerări și costuri suplimentare.

„Avem nevoie de o procedură foarte clară altfel este foarte riscant”, a subliniat ea.

Pe fondul acestor dificultăți, piața dă totuși semne de mișcare: conform datelor Comisiei de Clasificare a Carcaselor, numărul porcilor sacrificați a crescut cu aproximativ 6% în 2025 față de 2024, ajungând la peste 3,4 milioane de capete.

Dacă ar fi să rezume într-o singură frază ce trebuie făcut pentru a avea mai mult porc românesc pe piață, Dana Tănase spune direct: stoparea pestei porcine africane.

„Se sting focare într-un anumit județ, după care reapar în altă parte. Este un fel de ping-pong”, a spus ea, precizând că, la finalul săptămânii precedente emisiunii, erau în jur de 50 de focare active.

Concluzia e una amară: cât timp boala reapare constant, șansa de a deveni o țară „indemnă” de pestă porcină africană se îndepărtează, iar investițiile în ferme se pot nărui rapid, „ca un castel de nisip”.

Un semnal bun vine și din zona cărnii de vită. Potrivit Danei Tănase, în primul semestru din 2025 producția ar fi crescut cu aproximativ 35%, iar importurile ar fi scăzut cu circa 15%.

„Începem să ne descurcăm binișor”, a spus ea, cu speranța că și semestrul al doilea va confirma aceeași direcție.

Dacă pasărea merge bine și porcul dă semne de revenire, oieritul trece printr-o perioadă grea. Dana Tănase a amintit că România, cândva exportator de carne de oaie în special către țările arabe, se confruntă acum cu blocaje din cauza bolilor la animale.

Mai mult, a spus ea, Comisia Europeană ar fi prelungit cu încă șase luni interdicția privind exportul de animale vii către Europa, ceea ce pentru fermieri înseamnă pierderi directe și lipsă de alternative.

În partea a doua a emisiunii, discuția s-a mutat spre singurul sector care, în acest moment, pare să bifeze aproape toate obiectivele: carnea de pasăre.

Conform datelor INS citate în emisiune, producția de carne de pasăre a crescut cu 13,7% în primele șase luni ale lui 2025 față de 2024, iar producția internă acoperă aproximativ 98% din consumul național.

Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, spune că 2025 a fost un an bun din punct de vedere al cantităților, cu o creștere la 9 luni estimată la 10–12%, și cu perspective de menținere a trendului până la final de an.

Un punct important: balanța comercială. Potrivit lui Ilie Van, sectorul avicol a ajuns pe plus, iar la 9 luni balanța ar fi fost pozitivă, de circa 117 milioane de euro semn că exporturile au depășit importurile.

Ilie Van a făcut și o comparație care spune multe despre transformarea ultimelor decenii: dacă în anii ’90 România producea aproximativ 70.000 de tone de carne, astăzi sectorul a ajuns la circa 800.000 de tone „în viu”, ceea ce arată o creștere masivă a capacității.

Între factorii care au contat, el a amintit colaborarea dintre fermieri, asociații și autorități, dar a insistat pe un lucru mai puțin vizibil pentru public: pregătirea profesională continuă.

„Fermierii trebuie să știe în orice moment care este evoluția tehnologică șir noi ca asociație ne-am asumat această responsabilitate”, a spus el.

Un alt avantaj major pentru România, în 2025, a fost absența focarelor de gripă aviară în ferme, într-un context european complicat. Ilie Van a avertizat însă că acest „noroc” nu vine de la sine: biosecuritatea costă și presupune reguli dure, aplicate zilnic, de la poarta fermei în interior.

Imaginea de ansamblu a anului 2025, cel puțin până la finalul primului semestru, e una cu două fețe: pe de o parte, creșteri clare la porc, vită și mai ales la pasăre; pe de altă parte, blocaje majore la export și pierderi uriașe acolo unde bolile lovesc din nou.

Mesajul invitaților a fost simplu: România poate produce mai mult, iar consumatorii chiar își doresc carne românească.

Dar fără control sanitar ferm și reguli clare (mai ales la despăgubiri), fiecare pas înainte riscă să fie urmat de doi pași înapoi. Piața cărnii din România, semne de stabilizare în 2025. Porcul își revine, pasărea ține „greul”, bolile rămân marea frână

În prima jumătate a anului 2025, producția de carne din România a arătat semne clare de stabilizare, după ani marcați de scumpiri, incertitudini și probleme sanitare.

Despre ce s-a îmbunătățit, dar și despre ce continuă să blocheze sectorul au vorbit, la emisiunea „Viața la țară”, realizată de Tatiana Mircea, Dana Tănase director executiv al Asociației Române a Cărnii și Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Dana Tănase a explicat că, potrivit datelor Institutului Național de Statistică pentru primul semestru din 2025, producția de carne de porc a crescut cu aproximativ 8% față de aceeași perioadă din 2024. O veste bună, spune ea, mai ales că trendul pozitiv a început încă de anul trecut.

Totuși, România nu reușește nici acum să acopere din producția internă necesarul pentru procesare și consum. În continuare, o parte importantă din carne vine din schimburi intracomunitare, din state unde pesta porcină africană nu face ravagii ca la noi.

„Avem nevoie în continuare de carne de porc atât pentru procesare, cât și pentru consumatorul final suntem obligați să aducem carne din afară”, a punctat reprezentanta Asociației Române a Cărnii.

Un alt motiv pentru care procesatorii aleg deseori materia primă din alte țări ține de export: carnea provenită din România nu este mereu considerată „eligibilă” pentru livrări în alte state membre, din cauza situației sanitare. Practic, pentru cei care trăiesc din export, riscul de a lucra cu marfă din România poate însemna contracte pierdute.

La acestea se adaugă și problema despăgubirilor, acolo unde industria cere reguli mai clare. Dana Tănase a descris situații în care porcii au intrat în procesare, iar ulterior ferma a fost notificată ca având pestă porcină africană, ceea ce a declanșat retrageri de produse, incinerări și costuri suplimentare.
„Avem nevoie de o procedură foarte clară altfel este foarte riscant”, a subliniat ea.

Pe fondul acestor dificultăți, piața dă totuși semne de mișcare: conform datelor Comisiei de Clasificare a Carcaselor, numărul porcilor sacrificați a crescut cu aproximativ 6% în 2025 față de 2024, ajungând la peste 3,4 milioane de capete.

Dacă ar fi să rezume într-o singură frază ce trebuie făcut pentru a avea mai mult porc românesc pe piață, Dana Tănase spune direct: stoparea pestei porcine africane.

„Se sting focare într-un anumit județ, după care reapar în altă parte. Este un fel de ping-pong”, a spus ea, precizând că, la finalul săptămânii precedente emisiunii, erau în jur de 50 de focare active.

Concluzia e una amară: cât timp boala reapare constant, șansa de a deveni o țară „indemnă” de pestă porcină africană se îndepărtează, iar investițiile în ferme se pot nărui rapid, „ca un castel de nisip”.

Un semnal bun vine și din zona cărnii de vită. Potrivit Danei Tănase, în primul semestru din 2025 producția ar fi crescut cu aproximativ 35%, iar importurile ar fi scăzut cu circa 15%.

„Începem să ne descurcăm binișor”, a spus ea, cu speranța că și semestrul al doilea va confirma aceeași direcție.

Dacă pasărea merge bine și porcul dă semne de revenire, oieritul trece printr-o perioadă grea. Dana Tănase a amintit că România, cândva exportator de carne de oaie în special către țările arabe, se confruntă acum cu blocaje din cauza bolilor la animale.

Mai mult, a spus ea, Comisia Europeană ar fi prelungit cu încă șase luni interdicția privind exportul de animale vii către Europa, ceea ce pentru fermieri înseamnă pierderi directe și lipsă de alternative.

În partea a doua a emisiunii, discuția s-a mutat spre singurul sector care, în acest moment, pare să bifeze aproape toate obiectivele: carnea de pasăre.

Conform datelor INS citate în emisiune, producția de carne de pasăre a crescut cu 13,7% în primele șase luni ale lui 2025 față de 2024, iar producția internă acoperă aproximativ 98% din consumul național.

Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, spune că 2025 a fost un an bun din punct de vedere al cantităților, cu o creștere la 9 luni estimată la 10–12%, și cu perspective de menținere a trendului până la final de an.

Un punct important: balanța comercială. Potrivit lui Ilie Van, sectorul avicol a ajuns pe plus, iar la 9 luni balanța ar fi fost pozitivă, de circa 117 milioane de euro semn că exporturile au depășit importurile.

Ilie Van a făcut și o comparație care spune multe despre transformarea ultimelor decenii: dacă în anii ’90 România producea aproximativ 70.000 de tone de carne, astăzi sectorul a ajuns la circa 800.000 de tone „în viu”, ceea ce arată o creștere masivă a capacității.

Între factorii care au contat, el a amintit colaborarea dintre fermieri, asociații și autorități, dar a insistat pe un lucru mai puțin vizibil pentru public: pregătirea profesională continuă.

„Fermierii trebuie să știe în orice moment care este evoluția tehnologică noi ca asociație ne-am asumat această responsabilitate”, a spus el.

Un alt avantaj major pentru România, în 2025, a fost absența focarelor de gripă aviară în ferme, într-un context european complicat. Ilie Van a avertizat însă că acest „noroc” nu vine de la sine: biosecuritatea costă și presupune reguli dure, aplicate zilnic, de la poarta fermei în interior.

Imaginea de ansamblu a anului 2025, cel puțin până la finalul primului semestru, e una cu două fețe: pe de o parte, creșteri clare la porc, vită și mai ales la pasăre; pe de altă parte, blocaje majore la export și pierderi uriașe acolo unde bolile lovesc din nou.

Mesajul invitaților a fost simplu: România poate produce mai mult, iar consumatorii chiar își doresc carne românească. Dar fără control sanitar ferm și reguli clare mai ales la despăgubiri, fiecare pas înainte riscă să fie urmat de doi pași înapoi.