România sprijină deschiderea piețelor externe, dar cere mecanisme de protecție pentru fermieri

'Astăzi vorbim despre sustenabilitate într-un context comercial global din ce în ce mai mare, iar acordul dintre Uniunea Europeană şi Mercosur este fără îndoială unul dintre cele mai relevante dosare în această ecuaţie. Ştim foarte bine că Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari exportatori agroalimentari din lume, iar România are un potenţial agricol major şi susţine în principiu deschiderea pieţelor externe. Însă, această deschidere a pieţelor externe trebuie făcută cu reguli foarte clare pentru că fermierii europeni operează cele mai stricte standarde din lume şi mă refer aici la: siguranţă alimentară, trasabilitate, utilizarea substanţelor fitosanitare, bunăstarea animalelor, protecţia mediului şi reducerea emisiilor. Toate acestea presupun costuri suplimentare, investiţii, adaptare tehnologică - şi atunci este normal să apară întrebarea legitimă: Cum ne asigurăm că produsele importate respectă standarde comparabile? Sustenabilitatea nu poate fi aplicată selectiv doar pentru producătorii europeni', a menţionat Violeta Muşat, la Romanian Sustainability Forum, organizat de Financial Intelligence.

Potrivit acesteia, clauza de salvgardare trebuie să fie activată rapid, monitorizarea importurilor să fie transparentă, iar standardele sanitare şi fitosanitare să fie aplicate riguros.

'Acordul UE-Mercosur prevede contingente pentru anumite produse şi avem carne de pasăre, carne de vită, zahăr, etanol şi, din perspectivă macroeconomică, procentele ar părea cumva reduse la nivel european, însă impactul nu se distribuie uniform. Pentru anumite state membre şi pentru anumite sectoare, în special zootehnia, presiunea concurenţială este reală, iar România are un sector zootehnic care încă se consolidează cu investiţii recente în procesare, în genetică şi modernizare şi, în acest context, poziţia noastră este foarte clară. Orice acord comercial trebuie să includă mecanisme de protecţie funcţionale. Clauza de salvgardare trebuie să fie activată rapid, monitorizarea importurilor trebuie să fie transparentă, standardele sanitare şi fitosanitare trebuie aplicate riguros', a adăugat secretarul de stat.

În opinia sa, discuţia despre Mercosur este şi una despre mediu.

'Uniunea Europeană impune fermierilor reducerea utilizării pesticidelor, protecţia biodiversităţii, condiţionalităţi de mediu în cadrul politicii agricole comune, cerinţe stricte privind defrişările. Şi, în acest context, este firesc ca cetăţenii europeni şi fermierii europeni să ceară garanţii, pentru că produsele importate nu provin din practici care contravin de fapt acestor obiective', a mai spus Violeta Muşat.

Ea consideră că este important să fie recunoscute şi oportunităţile acordului Mercosur, în condiţiile în care accesul la o piaţă de peste 250 de milioane de consumatori poate însemna investiţii, parteneriate, însă 'aceste parteneriate trebuie să fie valorificate doar dacă sectorul nostru rămâne competitiv şi stabil'.

Prin urmare, competitivitatea de fapt nu înseamnă doar preţ. Competitivitatea înseamnă calitate, siguranţă alimentară, standarde ridicate şi încredere, a mai spus secretarul de stat.

'România investeşte masiv în procesare agroalimentară, în modernizarea fermelor şi în consolidarea lanţurilor scurte de aprovizionare, de aceea poziţia noastră este una echilibrată şi responsabilă. Susţinem dialogul comercial, susţinem diversificarea relaţiilor externe ale Uniunii Europene, dar solicităm garanţii clare pentru sectoarele sensibile. Solicităm aplicarea riguroasă a standardelor sanitare şi de mediu, solicităm mecanisme de intervenţie rapidă în caz de dezechilibre majore pe piaţă. Este o abordare care protejează fermierii fără a izola economia europeană. Sustenabilitatea nu înseamnă închiderea frontierelor, dar nici nu poate să însemne vulnerabilizarea producătorilor, în condiţiile în care ei respectă cele mai înalte standarde din lume', a menţionat Muşat.

'Tocmai de aceea, acordul Mercosur este un test pentru capacitatea Uniunii Europene de a armoniza comerţul liber, protecţia mediului, competitivitatea economică şi securitatea alimentară. România susţine o abordare echilibrată, va continua să contribuie activ la dezbaterea pe tema acordului UE-Mercosur, dar totodată ţara noastră are un obiectiv foarte clar', a precizat demnitarul.

Agricultura trebuie să rămână o agricultură puternică, competitivă, sustenabilă, dar în condiţii de concurenţă loială, consideră aceasta.

'Poziţia Ministerului Agriculturii a fost întotdeauna aceeaşi şi ne-o menţinem în continuare. Noi niciodată nu am spus nu comerţului. Suntem deschişi pentru comerţ, dar nu pentru dublu standard. Ne protejăm fermierii, protejăm consumatorii, cei 450 de milioane de consumatori din Uniunea Europeană, producem mâncare la standarde foarte înalte de calitate şi, tocmai de aceea, acest acord UE-Mercosur a fost trimis către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se vedea dacă într-adevăr respectă tratatele Uniunii Europene, dacă protejează fermierii europeni la standardele impuse de Uniunea Europeană şi să nu producă dereglări majore în piaţă', precizează Muşat.

Reprezentanta Ministerului Agriculturii susţine că mecanismul privind clauza de salvgardare este destul de încetinit şi trebuie găsite mecanisme pentru a nu se ajunge la dumping.

'După ce a fost publicat acordul Mercosur, noi am cerut nişte clauze şi s-a introdus o clauză de salvgardare, dar este un mecanism destul de încetinit. Ca să aplic clauza de salvgardare este posibil ca eu deja să am o afectare majoră în piaţă, fermierii mei să fie afectaţi de intrarea în ţara a acestor produse, putem ajunge la dumping - şi atunci într-adevăr trebuie să găsim nişte mecanisme de prevenire', a adăugat Violeta Muşat.