Schimbările climatice - o bombă cu ceas în sectorul agricol

Deşi impactul macroeconomic este limitat (sectorul agricol reprezintă doar 1,65% din PIB-ul UE), regiunile de sud şi de est ale Europei sunt cele mai expuse. În Grecia, unde contribuţia sectorului agricol la PIB este a treia cea mai mare din UE (3,3%), pierderile legate de seceta severă cauzată de schimbările climatice sunt estimate la 2,6 miliarde de euro pe an şi se vor apropia de 4 miliarde de euro în următorii 25 de ani.
Valurile de caniculă - Iunie a fost deja cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată în Europa de Vest, iulie evoluează, de asemenea, spre o lună record, iar restul verii se aşteaptă să fie mai cald şi mai secetos decât media pentru cea mai mare parte a Europei. Peste două treimi din cele mai severe valuri de căldură din Europa de după 1950 au avut loc după anul 2000 şi se aşteaptă ca acestea să devină mai frecvente şi mai intense, a subliniat banca americană. Iunie a fost, de asemenea, mai secetos decât de obicei în Europa de Vest şi de Sud şi a venit după o primăvară mai secetoasă decât media în Europa de Nord-Vest.
După cum subliniază Morgan Stanley, sectorul agricol al UE pierde în medie peste 28 de miliarde de euro pe an din cauza schimbărilor climatice. O sumă ce echivalează cu 6,4% din producţia agricolă şi zootehnică anuală din UE. 17,4 miliarde de euro vizează cultura plantelor, iar 10,9 miliarde de euro creşterea animalelor. Seceta, îngheţul, grindina şi precipitaţiile excesive sunt responsabile pentru 80% din pierderile agricole legate de climă din întreaga UE, dar principalul factor este seceta.
Pe măsură ce pierderile legate de climă cresc în frecvenţă, severitate şi durată, acestea ar putea duce la o volatilitate mai mare a randamentelor agricole din UE şi a veniturilor fermelor europene, afirmă Morgan Stanley. Se prevede că pierderile din agricultură vor creşte cu 42% - 66% până în 2050, ajungând la aproximativ 25-29 miliarde de euro. Incluzând pierderile de animale, pierderea anuală totală pentru UE ar putea ajunge la 40 de miliarde de euro.
Seceta, îngheţul, grindina şi precipitaţiile excesive reprezintă 80% din pierderile agricole. Deşi impactul absolut al riscurilor legate de climă este semnificativ, sectorul agricol reprezintă doar 1,65% din PIB-ul UE - atenuând astfel impactul macroeconomic asupra UE în ansamblu. Cu toate acestea, acest procent relativ scăzut "ascunde" diferenţe semnificative care există între ţări, subliniază Morgan Stanley. Majoritatea Europei de Est are un procent mai mare din PIB "dedicat" sectorului agricol (2,5% în medie). Ţările din Europa de Vest şi de Sud, precum Grecia (3,3%), Spania (2,5%), Italia (2%), Portugalia (2%) şi Finlanda (2,5%), au, de asemenea, o contribuţie a sectorului agricol la PIB mai mare decât UE în ansamblu. Grecia are, de exemplu, al treilea cel mai mare procent din UE, după Letonia (4,1%) şi Croaţia (3,4%). Efectele indirecte asupra forţei de muncă angajate în acest sector sunt şi mai pronunţate pentru ţări precum România şi Grecia, care au un procent mult mai mare (peste 10%) din forţa de muncă angajată în sectorul agricol, aşa cum subliniază Morgan Stanley. Mai exact, în Grecia, 11,5% din forţa de muncă este angajată în acest sector, a doua cea mai mare pondere din UE, iar în România, aproape 18%. Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii variază în funcţie de ţară, ceea ce duce la niveluri diferite de impact economic, unele ţări confruntându-se cu consecinţe mai severe decât altele. Pierderile preconizate în anii cu daune intense ar putea ajunge la 20 de miliarde de euro numai în Spania şi Italia, spune Morgan Stanley, în timp ce economiile mai mici din Europa Centrală şi de Sud se confruntă cu pierderi care depăşesc 3% din PIB-ul lor. În Grecia, pierderile medii cauzate de dezastrele climatice severe se ridică la 3 miliarde de euro pe an, în timp ce pierderile cauzate doar de seceta severă ajung la 2,6 miliarde de euro pe an şi se estimează că vor creşte cu 43%, până la 3,7 miliarde de euro, până în 2050.

RADOR