Toamna speranței pentru fermieri: Intre pierderi și noi începuturi
„Să uităm de rele și să pornim în această toamnă cu speranțe”, spun fermierii care au dat startul unui nou an agricol. După un 2025 dificil, cu secetă și pierderi masive la culturile de primăvară, agricultorii mizează acum pe culturile de toamnă și pe floarea-soarelui, în timp ce porumbul este lăsat în plan secund.
Articol de Ramona Alexandrescu, 22 Septembrie 2025, 14:50
Piața îngrășămintelor rămâne instabilă, cu perspective de scumpire în ultima parte a anului, iar mulți fermieri amână achizițiile, așteptând ploile.
Un exemplu de perseverență vine din vestul țării. Dimitrie Muscă, director general al Combinatului Agro-Industrial Curtici și al Combinatului Agro-Industrial Olari, invitat în emisiunea Viața la țară, realizată de Alexandra Vuță, a vorbit despre campania agricolă și despre provocările actuale.
„Am început campania de semănat și am reușit să însămânțăm 1600 de hectare din totalul de 7600 pe care le lucrăm. La noi cultura de rapiță a răsărit deja și trebuie supravegheată atent, pentru că insectele și dăunătorii sunt foarte prezenți în această perioadă. Din fericire, am obținut o densitate optimă de 50 de plante pe metru pătrat, ceea ce ne dă mari speranțe”, a spus Dimitrie Muscă.
Rapița rămâne cultura de suflet pentru combinat: „Este prima cultură care îți aduce bani, iar dacă ai densitatea asigurată, restul depinde doar de fermier”.
În schimb, porumbul a fost compromis complet. Din cele 2500 de hectare cultivate, producția a fost aproape inexistentă: „Am scos 200–300 kg la hectar. E trist, n-am pățit așa ceva niciodată”, a declarat Muscă.
Pentru un fermier cu 1500 de bovine, situația a fost dramatică: „Mi-era teamă că nu voi putea asigura silozul pentru animale. Abia am reușit să strângem necesarul.”
Dificultățile au început încă din aprilie, când înghețurile timpurii au lovit culturile de grâu și orz: „Am pierdut mult atunci, iar despăgubirile nu le-am primit, pentru că în contract erau menționate doar înghețurile după 20 aprilie. Din păcate, au fost chiar în săptămâna Paștelui.”
Totuși, grâul obținut a avut o proteină ridicată, ceea ce a permis reducerea costurilor cu șroturile de soia pentru hrana animalelor. „Am reușit să asigurăm furaje pentru vaci și pentru cele trei ferme de porci pe care le avem”, spune fermierul.
Cea mai mare veste bună vine, însă, din zona irigațiilor.
„La 20 km de Curtici există un canal prin care se vinde apă în Ungaria. Am discutat cu Ministerul Agriculturii și am cerut să avem și noi acces. Nu e normal ca fermierii maghiari să primească apă și noi, românii, să nu beneficiem. Plătim oricât, dar avem nevoie de apă. Fără ea, riscăm deșertificarea”, avertizează Dimitrie Muscă.
În ciuda pierderilor uriașe la porumb și a provocărilor climatice, fermierii români își pun speranța în culturile de toamnă. „Viața merge înainte. Muncim, ne adaptăm și sperăm la vremuri mai bune”, încheie Dimitrie Muscă.
