Agricultura este mai mult decât un sector economic
Agricultura este esențială pentru societatea umană și joacă un rol fundamental în tranziția către durabilitate (CE, 2020c). Prin urmare, este util să vedem agricultura ca o îngrijitoare a comunităților rurale, a mediului și a hranei noastre – mai degrabă decât un simplu sector economic.
Articol de Simona Lazăr, 12 Iunie 2023, 13:21
Agricultura poate fi un factor favorizant al rezultatelor sustenabilității legate de sistemul alimentar (EEA, 2017;):
(1) Bunăstare socială: îngrijirea patrimoniului rural, inclusiv a peisajului, a fermierilor, a societății rurale și a mijloacelor de trai. Fermierii sunt văzuți ca experți, împuterniciți să facă propriile alegeri.
(2) Sănătatea ecosistemului: gestionarea interfeței societăților cu mediul natural. Agricultura depinde direct și afectează sănătatea ecosistemului și biodiversitatea. Sistemele de producție sunt adaptate pentru a respecta regenerarea solului, ratele de reîncărcare a acviferelor, ecosistemele și biodiversitatea.
(3) Securitatea alimentară și nutrițională: contribuția la securitatea alimentară prin producerea de alimente sigure, hrănitoare și la prețuri accesibile – și încorporând o perspectivă pe termen lung.
Aceste funcții de abilitare au fost în centrul PAC de la reforma sa din 2003 (CE, 2003). Aproximativ 37% din bugetul UE pentru 2014-2020 a intrat în PAC (Moës, 2018) – în primul rând pentru a sprijini fermierii și economia rurală și pentru a îmbunătăți productivitatea agricolă pentru a asigura o aprovizionare stabilă cu alimente la prețuri accesibile. Scopul secundar al PAC 2014-2020 a fost de a menține zonele rurale și de a ajuta la abordarea problemelor de mediu.
În ciuda efortului de „ecologizare” a PAC în timpul reformei din 2013, măsurile de „ecologizare” introduse în perioada 2014-2020 au avut un impact limitat. Probabil că acest lucru se datorează faptului că au fost introduse în plus față de obiectivul principal al PAC de a face agricultura mai competitivă. Acestea sunt două seturi diferite de obiective care s-au dovedit a fi în opoziție (Matthews et al., 2018).
Potrivit Comisiei Europene, PAC 2014-2020 a avut „beneficii economice, de mediu, sociale și politice în întreaga UE”, în timp ce „rezultate în îmbunătățirea protecției mediului și a acțiunii climatice prin ridicarea standardelor și încurajarea schimbărilor au fost mixte” (CE, 2022b). . Modul în care instrumentele PAC au fost implementate în țările UE a indicat că „nu au fost valorificate toate oportunitățile de îmbunătățire a durabilității ecologice a agriculturii și de intensificare a acțiunii climatice” (CE, 2022b).
Curtea de Conturi Europeană sugerează că PAC 2014-2020:
nu a reușit să contribuie la stoparea declinului biodiversității (ECA, 2020)
cererea de apă probabil crescută și nu redusă (ECA, 2021a)
nu a redus în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră – în ciuda faptului că un sfert din toate cheltuielile agricole ale UE pentru perioada 2014-2020, în valoare de peste 100 de miliarde EUR, au fost alocate pentru combaterea schimbărilor climatice (ECA, 2021b).
În plus, sprijinul PAC pentru 2014-2020 nu a fost distribuit în mod echitabil: 20% dintre beneficiari au primit 80% din plățile directe PAC (CE, 2022b). Fermierii nu au fost pe deplin recunoscuți pentru rolul lor în furnizarea de bunuri publice în afara pieței (Buckwell și colab., 2017), iar cota lor de beneficii financiare a fost scăzută.
Politicile recente dezvoltate în cadrul Pactului ecologic european, cum ar fi strategia de la fermă la mâncare (CE, 2020a) și strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030 (CE, 2020b), au crescut ambițiile de durabilitate pentru agricultură și sistemele alimentare. Având în vedere rezultatele mixte obținute de PAC 2014-2020 în ceea ce privește sustenabilitatea în agricultură (CE, 2022b), nou-aprobată PAC 2023-2027 (CE, 2021) este de așteptat să fie „mai corectă, mai ecologică și mai bazată pe performanță” (Consiliu). al UE, 2021). 40% din cheltuielile sale totale (aproximativ 154,6 miliarde EUR) sunt alocate pentru acțiunile climatice (CE, 2022c).
Cu toate acestea, eficacitatea PAC 2023-2027 va depinde în mare măsură de implementarea acesteia la nivelul statelor membre prin planuri strategice naționale. Mai mult, în ciuda nivelului sporit de ambiție al PAC 2023-2027, organizațiile societății civile (de exemplu, EEB, 2021, EEB și BirdLife International, 2022) și-au exprimat îngrijorarea cu privire la proiectarea și capacitatea sa de a-și atinge obiectivele.
