Hrănirea a 10 miliarde de oameni: provocarea secolului
Cum să hrănești o populație mondială care continuă să crească, în timp ce terenurile agricole sunt limitate și se simt efectele schimbărilor climatice? Răspunsul constă într-o intensificare rațională și responsabilă a agriculturii.
Articol de Simona Lazăr, 22 Aprilie 2023, 17:19
10 miliarde de oameni în 2050
În abia un secol, populația planetei se va fi de patru ori, de la 2 miliarde de oameni la începutul anilor 1930 la 8 miliarde până în 2025.
Chiar dacă creșterea tinde să decelereze la nivel global, populația mondială va continua să crească. Pragul de 10 miliarde de locuitori ar trebui atins în jurul anului 2050. Această creștere va viza în principal Africa, a cărei populație ar trebui să se dubleze până în 2050. În fiecare oră, planeta are încă 10.000 de guri de hrănit.
Noi preferințe alimentare de satisfăcut
Pentru demografi, cea mai importantă provocare ține mai mult de modificarea stilurilor de viață decât de numărul de locuitori. Lupta împotriva sărăciei extreme și împotriva foametei inițiată încă din anii 1990 sub egida Națiunilor Unite (Obiectivele Mileniului) a făcut posibilă reducerea la 14% a ponderii populației lumii care trăiește cu mai puțin de 1,25 dolari pe zi.
În plus, multe țări emergente au văzut creșterea semnificativă a puterii de cumpărare a populației lor, ducând la apariția unei clase de mijloc concentrate anterior în Europa și America de Nord. Acest lucru ar trebui să ajungă la 5 miliarde de oameni în 2030. Acest progres se reflectă nu numai într-o creștere a cererii globale de alimente, ci și într-o schimbare a consumului de alimente: mai diversificat (în special proteine), mai bogat și de cea mai bună calitate.
Se estimează că cererea globală de alimente va crește cu 50% până în 2050 (cu 100% în Africa).
Potenţial limitat de teren arabil
Astăzi, cele mai bune terenuri sunt deja cultivate, iar cele care nu le permit să spere la recolte semnificative din cauza aridității, fertilității sau accesibilității lor.
Terenurile arabile sunt amenințate de creșterea ocupației terenurilor și urbanizării sau de efectele schimbărilor climatice.
Pentru ca toată lumea să aibă cât să mănânce, fiecare hectar de teren agricol trebuie să hrănească mai mulți oameni!
O nevoie de adaptare la schimbările climatice
Înmulțirea dezastrelor naturale, scăderea recoltelor, răspândirea bolilor și dăunătorilor, deșertificarea, creșterea nivelului apei: provocarea alimentară trebuie evaluată și în lumina schimbărilor climatice, care prezintă numeroase riscuri pentru producția agricolă. Acest fenomen va duce la o schimbare a geografiei producției agricole, „care va avea ca rezultat mai mulți perdanți decât câștigători”, potrivit lui Sébastien Abis, cercetător asociat la Iris.
Care sunt soluțiile la aceste provocări majore?
Cum să satisfacem aceste noi nevoi alimentare într-un mod durabil, adică fără a compromite echilibrul ecosistemelor agricole, este provocarea pe care trebuie să o facem față. Ea implică inovație și tranziția la agroecologie.
1) Inovaţie
80% din creșterea producției globale din ultimii cincizeci de ani a venit din creșterea randamentelor. În ceea ce privește producția de plante, aceasta a fost obținută jucând pe diferite pârghii:
Îmbunătățirea genetică a soiurilor: mai productivă, mai rezistentă la boli și stres climatic, cu o capacitate de a ajunge la recoltare mai rapid.
Aprovizionarea cu îngrășăminte: în principal azot.
O mai bună protecție a culturilor împotriva bioagresorilor: utilizarea fungicidelor, insecticidelor și erbicidelor derivate din chimia sintetică, de origine minerală și din biocontrol.
Inovația în aceste diferite domenii trebuie să continue pentru a menține randamentele ridicate în ciuda efectelor schimbărilor climatice și a limitării inputurilor (planul Ecophyto). Pentru a face acest lucru, se bazează pe noile tehnologii care fac posibilă o mai bună rațiune a fertilizării și a protecției culturilor.
2) Agroecologie
Acest termen desemnează o abordare a agriculturii care se bazează mai mult pe natură și pe serviciile pe care ecosistemele le oferă agriculturii. Se reflectă în special în menținerea biodiversității în ferme, implementarea de noi itinerarii de cultură, extinderea rotațiilor și dezvoltarea de soluții alternative pentru combaterea bolilor și dăunătorilor.
Soluția: să producem mai bine, rămânând în același timp competitivi
Un model durabil al agriculturii trebuie să vizeze o producție rațională, care să respecte mediul și sănătatea consumatorilor și utilizatorilor. Să ne îmbunătățim constant soluțiile de protecție a culturilor și asigurăm o utilizare din ce în ce mai responsabilă a produselor noastre.
