Restructurarea agriculturii globale ar putea inversa schimbările climatice?

Aproximativ 22% din gazele antropogenice cu efect de seră provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor, conform Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC). Un model estimează, de asemenea, că utilizarea terenurilor agricole a contribuit în mod semnificativ la pierderea de carbon din sol de-a lungul a 12.000 de ani – 133 Pg C din primii 2 metri de sol, sau 8% din totalul stocurilor globale de carbon din sol.
Cu toate acestea, solurile sunt una dintre cele mai importante absorbante de carbon ale Pământului, reținând mai mult carbon decât toată vegetația lumii și atmosfera noastră combinate. Atunci când practicile care maximizează aportul de carbon în sol, cum ar fi plantarea culturilor de acoperire, sunt combinate cu practici care minimizează pierderile de carbon, cum ar fi cultivarea fără sol, solurile pot capta cantități semnificative de carbon în fiecare an. Agricultura regenerativă are potențialul de a transforma agricultura dintr-o sursă de gaze cu efect de seră la reducerea netă a carbonului.

Schimbările în practicile agricole ar putea capta aproape un miliard de tone de dioxid de carbon în întreaga lume în fiecare an.
Practicile agricole regenerative aplicate la scară ar putea reduce mai mult de 10% din toate emisiile de carbon antropice în sol în următorii 25 de ani.
Terenul global cultivat ar putea stoca cu 1,85 gigatone de carbon mai mult decât în prezent pe an, ceea ce ar compensa toate emisiile legate de transport din lume.
Transformarea fermelor în rezervoare de carbon, inversarea deșertificării și prevenirea conversiei terenurilor ar putea limita sau chiar inversa schimbările climatice și ar putea proteja sistemul alimentar global.
Mai avem un drum lung de parcurs în restructurarea agriculturii globale și a sistemului nostru alimentar, iar nevoia de investiții, cooperare și conducere este urgentă.