Fermierii ar putea accesa din acest an credite pe termen lung,garantate 100% de stat,pentru investiţii şi capital de lucru

'O să venim cu 'Creditul Agricol' prin care să le dăm fermierilor, cu o dobândă mai mică, accesul la creditare, cu o marjă fixă de 1,95% +ROBOR, garantat 100% de stat. Va fi, pe de o parte, pentru investiţii pe o perioadă de 20 de ani, inclusiv pentru achiziţionarea de terenuri, iar, pe de altă parte, pentru capital de lucru pentru o perioadă de 10 ani. Vreau să cresc perioada de rambursare, să nu mai punem presiune pe fermieri să restituie în 5 - 6 ani aceşti bani către sistemul bancar. Am notificat deja la Comisia Europeană şi suntem în negocieri pentru creşterea perioadei de rambursare', a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii.

Până în prezent, aproape 4.000 de fermieri au beneficiat de 'Creditul fermierului', o măsură de sprijin lansată pe cadrul Ucraina, unde MADR a alocat deja peste trei miliarde de lei.

'Am avut 'Creditul fermierului' pe cadrul Ucraina, prin care am suportat ROBOR pe perioadă de criză, COVID, război. Noi am dat credite de trei miliarde de lei pe 'Creditul fermierului'. Acum, timp de 5 ani, tot ROBOR-ul la toţi fermierii va fi plătit de către Ministerul Agriculturii. E un impact destul de mare, de aproape 50-60 de milioane de euro pe an, dar eu m-am bucurat foarte mult că 3.900-4.000 de fermieri care au accesat creditul acesta au fost salvaţi', a precizat Barbu.

Potrivit sursei citate, în perioada următoare vor fi lansate 'foarte multe programe şi pentru fermele mici', pentru a putea creşte producţia la produsele autohtone.

'Sunt bani prin Planul Strategic prin care vom da un sprijin de 50.000 euro pentru ferma mică, 200.000 euro pentru dezvoltarea celor care s-au instalat ca tineri fermieri în perioada 2014-2020. Vreau să vă spun un lucru şi am observat şi la târgurile din curtea Ministerului Agriculturii, atunci când producătorii au venit de joi până sâmbătă dimineaţa au terminat marfa. Adică trebuie să trecem la un alt nivel: de creştere a producţiei la produsele autohtone, pentru că nu facem faţă. Nu există în România cineva care face produse autohtone să rămână cu ele pe stoc. Ele toate sunt vândute', a spus Florin Barbu.

În opinia sa, trebuie făcute investiţii pentru a creşte cantitatea acestor produse, iar intenţiile sunt de a lansa un program de startup-uri pe zona montană cu ajutorul unor fonduri de la Ministerul Economiei.

'Dacă vrem să trecem la un alt nivel, de a le integra aceste produse în magazinele de cartier, în magazinele de retail din România, trebuie să începem să creştem un pic cantitatea, iar cantitatea o creştem cu mici investiţii. De aceea am vorbit şi sunt în discuţii cu colegul meu de la Ministerul Economiei, pentru că el are o alocare de 447 de milioane pe startup-uri. Asta înseamnă un sprijin de 60.000 euro, 100% dat către firme noi înfiinţate. I-am făcut o propunere, astfel încât din cele 447 de milioane de euro să rupem undeva la 200 de milioane de euro şi să punem start-up pentru zona montană. Ce înseamnă asta? Înseamnă să dăm fermierilor un proiect de 60.000 euro, un container pentru procesare lapte, în care să facă brânză, iaurt etc', a subliniat şeful MADR.

El a explicat că aceste containere vor fi dotate 'cu tot ce trebuie', cu zonă de frig, cu zonă de închegare, cu zonă de ambalare şi vor fi autorizate sanitar-veterinar, în aşa fel încât toate produsele obţinute în aceste containere să intre în magazinele de retail sau magazinele de cartier.

'Vrem să populăm muntele cu 1.000 de containere de abatorizare şi 1.000 de procesare lactate şi alte produse agroalimentare cu ajutorul acestor startup-uri, prin Ministerul Economiei, printr-o axă separată pentru produse agroalimentare. Şi cred că va fi un succes să populăm zona montană cu 200 de milioane de euro', a susţinut Barbu.

În opinia sa, toate aceste cantităţi realizate de producătorii locali vor putea fi colectate de cooperative, având în vedere că produsele vor fi obţinute în zonă autorizată sanitar-veterinar.

'Atunci când te duci la producătorii locali trebuie să le ceri autorizaţia sanitar-veterinară. Noi facem popularea acestora, cu certificat sanitar-veterinar, astfel încât cooperativele să poată colecta cantităţile mai mari, să meargă în magazine. Acesta este succesul. Vom lansa cât de curând acest proiect. Retailerii sunt deschişi, dacă sunt cantităţi mari de produse. În cazul în care nu ai cantităţi, e foarte greu să intri în magazinele de retail. Dar dacă ne uităm şi acum pe produse, 70% din produsele din magazinele de retail sunt româneşti. Vă dau un exemplu, mergem la uleiul de floarea-soarelui, aţi văzut ulei de floarea-soarelui din altă ţară? Din şapte produse, poate unul e venit din import, dar celelalte sunt de la noi. Dacă luăm pe procesare carne şi ne ducem în magazinul de retail, nu putem să găsim parizer, cârnaţi, crenvurşti de la procesatorii români? De asemenea, tot laptele din România, 98% care e magazinul de retail, este procesat în România de la fermierii noştri', a punctat oficialul MADR.

Legat de deficitul de forţă de muncă din agricultură, ministrul a afirmat că se lucrează la un proiect, împreună cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru integrarea tinerilor în acest domeniu, iar în privinţa zilierilor vor fi operate anumite modificări în legislaţie legate de perioada în care pot lucra în fermă pe tot parcursul anului.

'Am avut o discuţie cu preşedintele ANOFM, care ar avea un buffer pentru instalarea şi angajarea tinerilor în mai multe domenii şi vreau să fac programul pilot pe agricultură, astfel încât să venim cu un sprijin de 2.000-3.000 lei pe fiecare angajat din acel buffer, care se constituie o taxă la ANOFM, prin care poţi să faci programe sociale de dezvoltare şi de integrare a tinerilor care termină liceul sau facultatea în agricultură. Vreau să-i încurajez foarte mult şi pe fermierii din bazinul legumicol, dar şi pe fermierii mai mici, care au câte 10 hectare integrate cu zootehnia, să se transforme din persoană fizică în Persoană Fizică Autorizată (PFA), în Întreprindere Individuală (II), să fie înregistraţi cu carte de muncă prin sprijinul pe care noi vrem să-l dăm pe o perioadă de trei sau cinci ani prin ANOFM. Nu vreau să se mai trezească peste 20, 30 de ani că nu au pensie. Trebuie să-i ajutăm. Prin aceste scheme economice pe care noi le putem face, putem ajuta şi pilonul fondurilor de pensii, iar ulterior aceşti oameni care muncesc 30 de ani în sere şi în bazine legumicole să beneficieze şi ei de o pensie corectă', a adăugat ministrul Agriculturii.

Întrebat câţi bani au intrat în agricultura românească din fonduri europene de la aderare şi până în prezent, Florin Barbu a subliniat că sunt peste 40 de miliarde de euro.

'Avem de la aderare şi până în prezent 40 de miliarde de euro. Anul trecut am primit rambursări de la Comisia Europeană, pe plăţi directe, pe FEADR şi FEGA, 2,8 miliarde de euro, ceea ce am plătit noi şi am şi recuperat. Sunt bani care au intrat în România, sunt în conturile BNR şi au fost viraţi către bugetul de stat. Avem grad de absorbţie pe anul trecut de 99,9% la APIA şi de 95,5% pe AFIR. Am finalizat în februarie plăţile directe pentru 2024, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată până în luna februarie', a mai transmis Barbu.

Legat de Planul Strategic (PS) PAC 2023-2027, şeful de la Agricultură a punctat că există contracte semnate pe aproape toată suma alocată acestui program, pentru acest an mai fiind disponibili 'foarte puţin bani'.

'Pe PS mai avem foarte puţini bani, 200 - 300 de milioane euro. Am semnat contracte pe tot programul PS într-un an de zile. Aceste proiecte trebuie finalizate până în 2029, n+2. Mai avem 200 de milioane de euro pentru panificaţie, exclusiv pentru fabrici de panificaţie, tot pe procesare. Am băgat peste trei miliarde de euro în procesare, două miliarde din fonduri europene şi un miliard de euro de la buget de stat. În ultimii 20 de ani nu s-au băgat trei miliarde de euro în procesare în România', a concluzionat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. AGERPRES