Solul şi necesitatea unei legi de monitorizare a solului

Este necesar sa constientizam importanta lui pentru ca hrana a noastra, a animalelor, a vietuitorelor in general.

Solul nu ar trebui considerat o marfa si sa fie vandut usor, a declarat pentru Radio Antena Satelor, prof. univ. dr. Mihai Dumitru, membru titular al ASAS, director al Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Pedologie Agrochimie şi Protecţia Mediului.

“Se vinde mult prea ușor, ceea ce este o greșeală fundamentală, pentru că însăși existența unei nații depinde de acest sol. Soarta omenirii e dependentă de sol. Când solul nu ne mai da producții corespunzătoare și oamenii au de suferit.

Din păcate, solul nu știe să plângă, nu știe să vorbească si atunci il înțelegem greu. Este complex și din cauza asta este mai puțin studiat. El nu se deplasează, nu pleacă, nu auzim scrișnetul microorganismelor pe care le distrugem prin tratamentele pe care le aplicăm. Nu conștientizăm că și râmele care produc aerare mai mult decât aratura noastră au nevoie de hrană și uităm deseori să-i lăsăm niște resturi vegetale cu care să se hrănească, să se inmulțească. Despre sol s-a cam uitat.

Dacă vă duceți în altă direcție, o să vedeți că solul abia în ultima vreme, obligați de Comunitatea Europeană, în ultimii 3 ani au început să apară acțiuni care să protejeze solul. Pana în urmă cu 23 de ani s-a inițiat de către specialiști o directivă a solului. Nu a fost aprobată de către țările puternice din Comunitatea Europeană. Până la urmă, după vreo 10-15 ani de discuții, s-a început să se înțeleagă că sunt unele soluri care au nevoie de protecție pentru ca să poată fi valorificate mai bine. Acum, în ultimii 3 ani există presiuni, există preocupări majore pentru apariția unei directive a solului. Acum se lucrează de urgență la o lege de monitorizare a solului, pentru că trebuie să știm care sunt caracteristicile solului, cum vor evolua ele, ce măsuri trebuie să luăm ca evoluția să meargă într-o direcție pozitivă, cum să intervenim dacă solurile au problem. In documentele Comunității Europene se apreciază că 60-70% din solurile Europei sunt soluri bolnave. Astăzi se vorbește despre sănătatea solului, ceea ce până acum nu se discuta. Acum au început discuțiile, au început să apară documente. Sperăm că lucrurile vor merge pe un făgaș normal.

Trebuie sa dam solului atatea elemente nutritive cate ii luam, prin actiunile noastre, inclusiv prin producerea de hrana.

La nivelul UE insa se vorbeste de a fi mai prieteni cu natura, de a produce mai verde si de a reduce administratrea de ingrasaminte pentru a reduce poluarea solului".

Recomandarea pentru Romania de a reduce cu 20% administrarea de ingrasaminte chimice va fi extrem de daunatoare, diminuare care ar trebui realizata analizand cantitatile pe care toate statele le dau la hectar, mai precizeaza prof. univ. dr. Mihai Dumitru.

“Se discuta mult despre nevoia de a reduce consumul de îngrășăminte, pentru că sunt țări, spre exemplu în Olanda în care solul este saturat cu fonsfor si poluează apa freatică cu fosfor, în timp ce la mine este un deficit fantastic. Eu când vorbesc de 70 de ppm de fosfor, zic că solul este foarte bine aprovizionat. Olandezul, când vorbește de 120 de ppm de fosor, considera că solul e foarte prost aprovizionat. El, ca să fie comparabil cu 70 ai mei, îmi spune de 5-600. Deci diferențele între țări s-au creat într-o perioda de 100-200 de ani. Am avut diferențe de ideologii, diferențele economice și decalajul economic au fost și vor crește.

Recomandarea ca noi să reducem cu 20% consumul de îngrășăminte e pentru noi, din punctul meu de vedere, extrem de dăunătoare pentru fermierii români și mai ales pentru sol. Solul suportă prostia noastră, până la urmă. El e cel care va suferi pentru că noi luăm și nu aplicăm nimic. Iar dacă noi forțăm lucrurile și tot luăm și nu aplicăm, o să scada productia. Noi producem mai mult pe baza rezervei pe humus din sol. Dacă facem o lucrare mai profundă a solului, mai scoatem din humusu care era la adâncime mai mare, în loc de 25cm cu maram, să avem la 30-35 cm. Și într-adevăr, humusul acelala pe care îl activăm, se consumă. Irigația duce apă suficientă pentru plantă, dar ca planta să poată să crească, are nevoie de mai multe elemente de nutriție. Automat le ia din rezerva solului. De unde, din humus, pentru că altfel rezerva e destul de coborâtă, forma accesibilă.

Dacă eu vin și constat, că dacă aplic îngrășăminte foliare, așa cum se întâmplă la ora actuală, In foarte multe cazuri îmi crește producția. Pe ce bază crește producția? Pe baza humusului din sol. Și așa am ajuns ca în medie la nivel național să avem doar două procente de humus, în timp ce vestul Europei are patru procente”.