De ce nu mai rodește pământul ca odinioară? Cum s-a schimbat solul și ce se poate face
Tot mai mulți agricultori se plâng că pământul nu mai rodește ca în urmă cu câteva decenii, iar observațiile lor sunt confirmate atât de specialiști, cât și de schimbările tot mai vizibile ale vremii și ale modului în care este lucrată agricultura.
Articol de Petruț Mazilu, 23 Noiembrie 2025, 14:07
În multe zone din România se aude aceeași vorbă: „Pământul nu mai e ce-a fost”. Bătrânii spun că, odinioară, pământul avea „putere”, că dintr-un petic mic de pământ scoteai destul pentru o familie întreagă. Astăzi, însă, chiar și acolo unde oamenii muncesc la fel de mult ca altădată, recoltele nu mai arată la fel.
Una dintre principalele cauze este sărăcirea solului. Ani la rând, terenurile au fost lucrate fără pauză, fără să primească ce aveau nevoie ca să se regenereze.
Pământul are nevoie, la fel ca omul, de odihnă și de hrană. Când într-un loc se seamănă ani la rând același tip de cultură, solul se epuizează. Așa se explică de ce în unele locuri grâul sau porumbul nu mai cresc cum creșteau odinioară, chiar dacă vremea pare bună.
Specialiștii spun că lipsa îngrășămintelor naturale a contribuit mult la slăbirea calității solului. Altădată, fiecare gospodar avea câteva animale, iar gunoiul de grajd era aur curat pentru pământ.
Azi, multe gospodării nu mai țin animale, iar terenurile sunt lăsate să rodească fără să primească nimic înapoi. Astfel, solul își pierde fertilitatea treptat.
O altă problemă importantă este schimbarea vremii. Secetele sunt mai dese, ploile sunt neregulate, iar temperaturile crescute slăbesc plantele.
Zilele toride de vară pot arde culturile, iar perioadele fără ploi pot opri germinarea semințelor. Mulți agricultori spun că „vremea nu mai e vreme”, iar această observație populară este confirmată de specialiști: România se confruntă cu unul dintre cele mai accentuate procese de uscare a solului din ultimii 30 de ani.
Și lucrările solului s-au schimbat. Multe terenuri sunt arate prea adânc, prea des sau la momente nepotrivite. Astfel, solul își pierde structura și devine un praf care nu mai reține apa. Când plouă, apa se scurge fără să intre în adâncime, iar plantele nu au ce să absoarbă.
Există și zone în care pământul a fost pur și simplu abandonat. Iarba înaltă, care pare sănătoasă la suprafață, ascunde un sol slăbit.
Când terenul nu este lucrat ani la rând, buruienile îl acoperă și rădăcinile lor îi iau nutrienții. La întoarcerea la agricultură, oamenii găsesc un pământ „mort”, care are nevoie de ani pentru a-și reveni.
Ce se poate face? Specialiștii recomandă rotația culturilor, folosirea îngrășămintelor naturale, arătura mai rară sau mai superficială și introducerea culturilor care refac solul – cum este lucerna.
Mulți agricultori români au început să aplice aceste metode și spun că au văzut o schimbare. Nu peste noapte, dar treptat, pământul își recapătă „puterea”.
Pământul românesc poate rodi în continuare, dar are nevoie de grijă, de puțină știință și de revenirea la obiceiurile sănătoase de odinioară. Solul nu și-a pierdut puterea pentru totdeauna, dar are nevoie să fie înțeles.
