Jocurile feciorești, incluse în Patrimoniul UNESCO, dansate în două festivaluri americane de folclor

Ansamblul folcloric „Someşul-Napoca” activează în cadrul Asociaţiei folclorice „Someşul-Napoca” şi este membru CIOFF (The International Council of Organizations of Folklore Festivals) şi IOV (International Organization of Folk Art), fiind una dintre formaţiile artistice reprezentative ale României, cu un bogat palmares naţional şi internaţional.

Cu ocazia înscrierii în Patrimoniul Universal - UNESCO a Jocului fecioresc din România (proiect realizat de directorul artistic al ansamblului, dr. Zamfir Dejeu), ansamblul a inclus în repertoriu toate cele nouă tipuri de jocuri fecioreşti din România, cautând cu orice ocazie promovarea lor.

Ansamblul folcloric „Someşul-Napoca” din cadrul Asociaţiei folclorice „Someşul-Napoca” a fost fondat, în anul 1973, de directorul artistic al ansamblului, dr. Zamfir Dejeu.

Scopul activităţii ansamblului este de a cultiva şi conserva creaţia tradiţională din România şi, mai ales, din Transilvania, remarcându-se prin specificitate şi universalitate în domeniu.

Dansatorii au în repertoriu circa 50 de dansuri tradiţionale provenind din cele mai importante zone folclorice ale ţării: Valea Someşului, Câmpia Transilvaniei, Huedin, Bihor, Codru, Târnave, Banat, Maramureş, Ghimeş-Făget, precum şi dansuri româneşti din loc. Aletea (Ungaria). Interpretarea fidelă, ca la „hora satului”, a faimoaselor dansuri româneşti şi a pieselor cântate ce provin direct din cercetări folclorice întreprinse de conducătorul ansamblului dr. Zamfir Dejeu (cercetător ştiinţific la Institutul „Arhiva de folclor a Academiei Române”, Filiala Cluj-Napoca), adeveresc întru totul caracteristicile creaţiei tradiţionale româneşti.

Cele mai complexe dansuri pe care le execută componenţii echipei folclorice sunt cele din Câmpia Transilvaniei (loc. Tritenii de Jos, jud. Cluj - Purtata, Fecioreasca cu fată, Târnăveana, Cioarsa, Învârtita în două laturi şi Hărţag, şi loc. Fărău, jud. Alba - Haidăul, De purtat de pe Mureş, Datul fetei pe sub mână, De ponturi cu fată, Mureşană, şi Haţegană). Se joacă după melodii interpretate la vioară, contră şi contrabas, dansatorii dialogând prin strigături, pe diferite teme.

Momentele de virtuozitate constau în dansurile fecioreşti. Feciorii bat cizma întrecându-se între ei, pentru ca, la sfârşit, fiecare să-şi ia fata, pe care o învârteşte, încântând privirile spectatorilor, la aceasta frumuseţe coregrafică contribuind şi cromatica impresionantă a costumelor populare de sărbătoare, pe care le poartă dansatorii.

Ansamblul a înregistrat două casete video, două CD-uri, iar orchestra, un disc editat la festivalul internaţional de la Montoire, Franţa, un disc Electrecord, trei CD-uri şi trei casete audio. Se folosesc instrumente tipice româneşti: fluierul pastoral, taragotul, vioara cu trompetă, ţambalul, daireaua.

CD-urile cuprind materiale folclorice existente în repertoriul soliştilor instrumentişi, a orchestrei şi a ansamblului de dansuri. Valorificarea lor s-a făcut ţinând cont de interpretările iniţiale ale purtătorilor de folclor. Nu lipsesc nici unele piese de mare popularitate şi virtuozitate, cum este de exemplu Ciocârlia, care este interpretată într-un mod absolut original.

De la înfiinţare până în prezent, ansamblul clujean a obţinut numeroase premii naţionale şi internaţionale.

Modul original de valorificare a creaţiei folclorice din România va permite artiştilor români să ofere publicului american, artiştilor din celelalte ţări reprezentate la cele două festivaluri şi turiştilor din toată lumea care vor fi printre spectatori o imagine complexă şi bogată asupra tradiţiilor şi obiceiurilor din ţara noastră.