Mihai Lecu: suntem datori să transmitem copiilor noștri elementele identitare ale etniei căreia îi aparținem

În cea de-a treia zi a festivalului, pe scena în aer liber din Piața Cetății au evoluat în secțiunile muzică-dans-teatru:

Uniunea Elenă din România, Ansamblurile Elpis - Constanța, Agoria - Onești, Olympos, Dans - Galați, Irini – Craiova; Uniunea Elenă din România, Ansamblurile

Artemis, Dans Tradițional, Sulina, Tulcea, Eleftheria, Calafat, Dolj, Filia & Ellada, Pitești, Argeș, Hesperis, Dans Tradițional, Bârlad, Vaslui. Spectator activ la Festival, tânărul de 18 ani, etnic grec, Manolescu Demetriade Andreas, elev la Liceul Nicolae Iorga din Brăila, ne-a declarat: „Pentru mine este foarte important să particip la ProEtnica, pentru că pot să transmit energia pozitivă a culturii grecești, care este o cultură minunată; pe de altă parte, când urc pe scenă, primesc energie din partea publicului, ceea ce îmi permite să dansez din ce în ce mai bine.”

Uniunea Culturală a Rutenilor din România – Ansamblul Cervona Ruja – Artistic – Dans și Cor Vocal, Bistra, Maramureș. Ansamblul Holuboc – Artistic – Dansuri și Cântece, Peregu Mare, Arad.

Uniunea Bulgară din Banat-România, Ansamblul Balgarski Izvori, Dans, Izvoarele, Teleorman.

Mihail Lecu, președintele Asociației Balgarski Izvori (Izvoarele, Teleorman), parteneră a Uniunii Bulgare din Banat România, ne-a declarat: „După «pământ» suntem români, după «sânge», suntem bulgari. Ce înseamnă asta? Că suntem datori să transmitem copiilor noștri elementele identitare ale etniei căreia îi aparținem. Satul nostru este vechi de sute de ani, știm că străbunicul s-a născut aici, și străbunicul lui, și străbunicul acestuia… Numele vechi al satului, Găuriciu, este atestat de sute de ani, ai noștri s-au refugiat la nord de Dunăre, după ocuparea locurilor lor de către otomani, aducând cu ei nu doar ocupația de grădinari, ci și tradițiile: muzica, dansurile, obiceiurile, costumul, gastronomia, credința. Azi, noi recuperăm aceste elemente identitare și le dăm celor mici, celor tineri. În locurile din țară unde sunt etnici bulgari dar nu se predă limba maternă, ambasada Bulgariei a sprijinit înființarea de școli duminicale, cea din Izvoarele este ultima dintre ele, Școala Bulgară de duminică «Trite Ceșmi». Da, la Sofia există un program pentru diaspora veche, nu suntem uitați, dar vreau să vă spun ceva: în nicio țară europeană nu există atâta grijă pentru minoritățile etnice ca în România”.

Centrul Național de Cultură a Romilor Romano Kher: Asociația Culturală ,,Amphitheatrrom”: ,,Cerere în căsătorie”/,,Manga Prandemasqe”, de A.P. Cehov, regia Sorin Sandu, parțial bilingv (rromani-română). Acest spectacol este jucat în spații convenționale și neconvenționale, așa cum a fost demonstrat și în cadrul celei de-a XXI-a ediții a festivalului. Tema principală a piesei de teatru rămâne iubirea, dar nu cea care izvorăște din tandrețe, ci din contradicții, rivalitate, orgolii și interese. Dialogurile rămân savuroase, mai ales, pentru că au fost introduse și replici în limba romani. (Corina G. Păun).

Uniunea Sârbilor din România, Ansamblul Sveti Nikola, Dansuri din Banat – Zelen Bagrem Udara, Deta, Timiș; Societatea Culturală Aromână, Ansamblul de Dansuri

Armânești Pilisterlu, Dans, București;

Asociația Târnava Mare din Țopa și Mugurașii: Grupul Târnava Mare din Țopa & Mugurașii, Recital și Dans, Țopa-Albești, Mureș. Conducătoarea ansamblului, prof. Daniela Julieta Vlad ne-a spus: „Am venit la ProEtnica cu un spectacol-șezătoare, prin care dorim sa transmitem, mai ales tinerei generații, tradiția valoroasă a folclorului românesc. Pe de altă parte, noi, la Albești, suntem mereu împreună, conviețuim cu etniile maghiară, germană și romă. Instructorul artistic, Cristian Iuga, conducătorul grupului vocal „Străjerii Sighișoarei”, a adăugat că în zona Sighișoarei există o conviețuire interetnică exemplară, frățească. „Oameni din etnii diferite, trăiesc în pace, se iubesc și se ajută la nevoie, iar cînd au loc evenimenete, oamenii împrumută și stiluri diferite de la celelalte etnii conlocuitoare (hore, dar și ceardaș, dans german, țigănească). Am trecut prin multe împreună, trecem și azi și vom trece și mâine, tot împreună.”

Uniunea Ucrainenilor din România, Colopelnic Simina Maria, Recital, Remeți, Maramureș.

Finalul serii a fost dedicat formației Sarmalele Reci care a prezentat un spectacol viu, aplaudat de numeroșii spectatori prezenți în Piața Cetății. Chitaristul Emil Viciu ne-a declarat cu acest prilej: „Noi îl avem pe solistul formației, Zoltan Andras, care este pe jumătate maghiar și care va cânta și în maghiară, astfel că vom confirma și noi dialogul cultural interetnic de la ProEtnica Sighișoara și faptul că suntem o formație multietnică. Lucrurile astea se fac peste tot în lumne, am fost de exemplu la un festival interetnic în Spania și am reprezentat România, e bine că se fac și e bine că se fac și la noi în țară”.

Principalul scop al ediției a XXI-a a Festivalului ProEtnica este consolidarea păcii sociale într-o societate democratică și pluralistă prin promovarea întâlnirilor și interacțiunilor între oameni de diferite origini etnice. Manifestare interculturală cu valoare de unicat în România, Festivalul reprezintă o agora a dialogului interetnic și intercultural, cu reverberații pozitive în plan european, un instrument pentru consolidarea păcii interetnice, pentru o Românie pluralistă și democratică!

Programul complet al Ediției a XXI-a a Festivalului ProEtnica -Sighișoara 2025 poate fi urmărit aici: http://shortslinks.com/Db1w0jcJ