Ascultă Radio Antena Satelor Live

Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești

La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a dat putere divină, spre convertirea tuturor oamenilor. Rusaliile, sărbătoarea populară care se celebrează în aceeasi zi cu Cincizecimea, este dedicată îndeosebi spiritelor morților, dar este și prilej al unor tradiții ce se pierd în negura timpurilor.

31 Mai 2017, 20:40

Ce sunt Rusaliile?

Rusaliile sunt cunoscute sub nume diferite: iele, zâne, șoimane, milostive, doamne, împărătesele-văzduhului, ursoaice, etc. Rusaliile erau respectate, dar nu îndrăgite pentru că aduceau tot felul de boli.

Oamenii nu știu câte sunt și nu le spun pe nume, ca nu cumva să le supere. Ele, pedepsesc și pe aceia care lucrează în această zi considerata a dansului lor, și nu o prețuiesc și sărbătoresc așa cum se cuvine. Rusaliile umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh și caută locuri neumblate. Locurile unde au jucat, ramân arse și neroditoare.

Dacă sunt zărite de un muritor sau dacă, din greșeală, cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnavește foarte grav de o boală numită, în limbaj popular, “luat de Rusalii”. Din unele legende, aflăm că Rusaliile răpesc din când în când un tânăr frumos ca să joace cu el. Când este eliberat, tânărul nu are voie să le descopere altora cântecele lor și nici să le mărturisească semenilor ce a văzut. În caz contrar, este pedepsit cu moarte sau paralizie. De boala Ielelor se poate scăpa doar prin descântec ori prin intrare în hora Calușarilor. În unele zone se spune că Ielele ursesc copiii la naștere și prezic moartea oamenilor. Ca să se ferească de duhurile rele, oamenii își împodobesc locuințele cu leuștean, tei, nuc, usturoi dar încearcă și să îmbuneze spiritele mortilor cu ofrandele specifice.

Traditii si superstitii de Rusalii

Moșii de vară, ținuți în sâmbăta Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului morților. Înainte se credea că sufletele morților, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea lor în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca această reîntoarcere să se desfășoare fără incidente, oamenii săvârșeau rituri de înduplecare și de îmbunare a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat până astăzi în satele bucovinene.

De Rusalii se dau de pomană vase de lut sau de porțelan, căni, strachini și vase de lemn (cofe, cofaiele), împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. In unele sate bucovinene și muntenești Moșii de vară încep încă din dimineața sâmbetei de Rusalii, când pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curățate și împodobite din timp iar lumânările ard întreaga perioadă în care se desfășoară ceremonialului de pomenire. Împăcarea sufletelor morților depinde de bogația ofrandelor (pomenilor) și de respectarea ritualului. În aceste zile, la porțile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci și sticle de vin împodobite cu verdeață și flori și au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinți fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, satenii iși dăruiesc unii altora ofrandele sfințite de către preot sau le împart săracilor.

Legat de Rusalii este și faimosul joc al Calușarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scapa de iele, zânele rele. Dansul Calușarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit Dansul Ielelor ce i-a luat mintile, acesta fiind singurul leac.

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un ritual tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și cu bani. Cei care joacă sunt initiați dupa un ritual secret, bine păstrat, pentru a fi demni de a juca acest dans. Dansul Căluşarilor a fost proclamat de către UNESCO, în anul 2005, „Capodoperă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii”.

În Banat, pentru a gonii Rusaliile, se organizează chiar și azi, în unele localitati, un ritual la care participă fecioare cu vârste cuprinse între opt și paisprezece ani. După ce depun un jurământ: „Am să îndeplinesc goana Rusaliilor până voi ieși la horă și nimeni decât mine și ai mei să nu știe, altfel Rusaliile să mă pedepsească”, acestea merg pe câmp în vinerea dinaintea Rusaliilor și culeg flori din care împletesc cununi.

În Ardeal, un obicei unic în țară de Rusalii se ține în localitatea clujeana Batin. Aici se organizează “Impănatul boului“, eveniment ce constă într-o procesiune care se desfășoară pe ulițele satului, personajul principal fiind un bou împodobit cu ghirlande de flori. În fața parohiei, preotul satului îl sfințește, apoi dă de băut participanților. Boul este, la un moment dat, eliberat și, conform tradiției, o fecioară “îl stăpânește”, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese, în încurajările asistenței. Potrivit datinii, fata se va mărita într-un an.

În Bucovina, unde tradiția se păstrează mai bine, oamenii se duc la biserica pentru a sfinti crengi de tei și nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorat peste Sfinții Apostoli. Crenguțele se agață apoi la streașina caselor sau la icoane. Ramurile de tei sfințite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinei. Preoții și sătenii ies pe câmp în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinți apa și a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina.

Creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în zona Moldovei și a Transilvaniei, 7 zile în zona Munteniei și a Olteniei, iar in zona Banatului, timp de 8 zile.

În varietatea obiceiurilor românești, Rusaliile oferă un spectacol aparte, cu manifestații diferite de la o regiune la alta, putând fi observat cu ocazia minivacantei de Rusalii.

Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Calendarul tradiţiilor populare 08 Aprilie 2023, 09:00

Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr

Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel încep să-şi dezvăluie...

Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Masa de Sărbători - reguli și interdicții
Calendarul tradiţiilor populare 30 Decembrie 2022, 20:02

Masa de Sărbători - reguli și interdicții

Masa românilor, mai presus de bucatele sale, a avut din totdeauna un caracter ritual, iar mâncarea o origine divină. Să ne...

Masa de Sărbători - reguli și interdicții
Tradiții de decembrie, de la Sfântul Nicolae cel Mic la Sân Nicoară
Calendarul tradiţiilor populare 30 Decembrie 2022, 19:58

Tradiții de decembrie, de la Sfântul Nicolae cel Mic la Sân Nicoară

Dacă la 6 decembrie copiii se bucurau de venirea Sfântului Nicolae, la trei zile distanţă, gospodarii aveau parte de alte...

Tradiții de decembrie, de la Sfântul Nicolae cel Mic la Sân Nicoară
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Calendarul tradiţiilor populare 14 Iulie 2022, 21:29

Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii

Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer nu...

Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Harul de a lecui - câteva vorbe din bătrâni
Calendarul tradiţiilor populare 09 Ianuarie 2022, 06:52

Harul de a lecui - câteva vorbe din bătrâni

Întotdeauna se credea că bolile vin de la Dumnezeu, drept pedeapsă pentru nerespectarea sărbătorilor sau a datului...

Harul de a lecui - câteva vorbe din bătrâni
Ignatul - tradiții românești
Calendarul tradiţiilor populare 18 Decembrie 2021, 22:36

Ignatul - tradiții românești

În fiecare an, pe 20 decembrie, în România se sărbătorește Ignatul, ziua în care este permisă o singură activitate: tăierea...

Ignatul - tradiții românești
Acatistul Sfântului Nicolae. De ce este bine să-l citești
Calendarul tradiţiilor populare 06 Decembrie 2021, 07:16

Acatistul Sfântului Nicolae. De ce este bine să-l citești

În fiecare an, la 6 decembrie, creștinii ortodocși îl celebrează pe Sfântul Nicolae.

Acatistul Sfântului Nicolae. De ce este bine să-l citești
Timpul ritualurilor magice, în noaptea Sfântului Andrei
Calendarul tradiţiilor populare 29 Noiembrie 2021, 05:01

Timpul ritualurilor magice, în noaptea Sfântului Andrei

Noaptea strigoilor. Așa mai este numit ajunul Sfântului Andrei, vremea în care se crede că în lumea celor vii încep a umbla...

Timpul ritualurilor magice, în noaptea Sfântului Andrei