Ceremonii militare şi religioase - luni, de Ziua Unirii Principatelor

În Bucureşti, de la ora 12,30, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Dealul Patriarhiei Române, va avea loc o ceremonie de depunere de coroane de flori, în organizarea Prefecturii Capitalei şi a MApN.

Un moment dedicat Zilei Unirii Principatelor se va desfăşura, de la ora 14,00, şi la Muzeul Militar Naţional 'Regele Ferdinand I', din Bucureşti. Cu acest prilej, va avea loc vernisajul expoziţiei intitulate 'Armata Română în epoca Principelui Alessandru Joan 1'.

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică al liderilor din cele două principate româneşti (Moldova şi Ţara Românească) şi prima etapă în crearea statului unitar român modern.

Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti ca domnitor al Ţării Româneşti, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iaşi domnitor al Moldovei, este ziua când s-au împlinit aspiraţiile naţionale ale revoluţionarilor de la 1848 care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept 'cheia de boltă fără de care s-ar prăbuşi întreg idealul naţional', reaminteşte MApN.

Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este 'actul întregii naţiuni române', a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoaşterea internaţională a Unirii şi măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obţinerea şi recunoaşterea independenţei României în anii 1877 - 1878 şi la îndeplinirea idealului naţional de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de naţiunea română pe drumul modernităţii şi al integrării europene.