Ascultă Radio Antena Satelor Live

„Drepturile pentru o categorie de minorități naționale se adoptă pentru a stabili o egalitate, o echitate pentru și între cetățenii unui stat”

Pe parcursul celor patru zile de festival ProEtnica, la Sighișoara, Sala Barocă și Sala Sander din Sighișoara au fost gazdele unor importante comunicări și dezbateri cu privire la prezentul și viitorul minorităților naționale din România, reunite sub genericul „Agora dialogului cultural”.

Articol de Simona Lazăr, 28 August 2023, 10:34

În perioada 24-27 august 2023 a avut loc, la Sighișoara, cel mai mare festival intercultural din România. Au evoluat, pe scena deschisă din Piața Cetății, în cadrul secțiunilor muzică-dans, reprezentanți ai celor 20 de etnii istorice conlocuitoare. De asemenea, tema diversității culturale și a relațiilor interetnice a făcut obiectul unor prelegeri și comunicări susținute de reputați specialiști în cadrul secțiunii „Agora dialogului intercultural”. Expoziții, lansări de carte și mese rotunde au completat programul dens al manifestării aflată la a XIX-a ediție.

Festivalul a fost deschis joi, 24 august, în prezența organizatorilor și a reprezentanților Ministerului Culturii și ai Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României. „Vă mulţumesc, a spus în alocuțiunea sa, Irina Cajal Marin, subsecretar de Stat în Ministerul Culturii, că aţi creat acest eveniment dedicat minorităţilor naţionale. El promovează identitatea culturală a acestora. Am sprijinit de la început acest proiect și considerăm importantă existenţa acestui spaţiu dedicat minorităţilor. Aşa cum există în Uniunea Europeană capitale culturale europene, Sighişoara a devenit o capitală interculturală a României, prin Festivalul Intercultural Pro Etnica.” La rândul său, Dincer Geafer, subsecretar de Stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, a amintit că Sighişoara este de 20 de ani capitala europeană a dialogului interetnic şi al multiculturalităţii. „Suntem, a spus acesta, un exemplu pentru celelalte autorităţi publice”. Directorul Festivalului, Volker Reiter a subliniat meritul celui mai mare festival al etniilor din România, „care de la prima sa ediţie - 2001, până la a XIX-a, a pus pe harta lumii brandul ProEtnica. Mulţumim Ministerului Culturii, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi Ambasadei Republicii Germania, care au finanţat această acţiune, Consiliului Judeţean Mureş, care au făcut ca această ediţie să fie o dovadă de solidaritate şi respect pentru tezaurul naţional de valori”.

Duminică, 27 august – în ultima zi a Festivalului ProEtnica 2023, au urcat pe scenă Ansamblul de dansuri „Hayakaghak” din Gherla, al Uniunii Armenilor; Ansamblurile de dans „Parnassos” din Brăila, „Orpheas” din Iași, „Artemis” din Sulina, „Efthimos” și „Dionyssos” din Brașov, ale Uniunii Elene; Ansamblul „Holubok” din Peregu Mare, al Uniunii Culturale a Rutenilor; Ansamblul „Tuna” din Tulcea, al Uniunii Democrate Turce; Ansamblul „Bălgarce” din Vinga, al Uniunii Bulgare din Banat; Ansamblul „Karașeva Zora” din Carașova, al Uniunii Croaților.

Ultimele prezențe pe scena ProEtnica au fost cele ale solistului vocal de muzică populară și șlagăre germane Matthias Belean, ale Grupului „Romafest”, reprezentând Agenția Națională pentru Romi și Concertul Klezmer & Muzică idiș, al Teatrului Evreiesc de Stat. Este semnificativ că Festivalul s-a închis cu două spectacole de excepție ale etniilor romă și evreiască, supuse de-a lungul istoriei unor nedrepte și sistematice persecuții soldate cu evenimente tragice la scară națională și europeană.

Pe parcursul celor patru zile, Sala Barocă și Sala Sander din Sighișoara au fost gazdele unor importante comunicări și dezbateri cu privire la prezentul și viitorul minorităților naționale din România, reunite sub genericul „Agora dialogului cultural”. Participând la una dintre acestea, Lacziko Eniko, secretar de Stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, a ținut să precizeze că „Drepturile pentru o categorie de minorități naționale se adoptă pentru a stabili o egalitate, o echitate pentru și între cetățenii unui stat. Aceste drepturi nu sunt gândite pentru a crea o discriminare pozitivă a minorităților, ci pur și simplu pentru a aduce la același nivel pe acei care din start sunt diferiți (etnie, limbă). Fără aceste drepturi nu ar exista echitate și egalitate între majoritate și minoritate. România este o societate democratică și de aceea este necesar ca toți cetățenii ei să aibă aceleași șanse, aceleași oportunități în viață și să aibă posibilitatea să se dezvolte cu identitatea lor, așa cum își doresc. Măsurile care se aprobă de către fiecare stat nu sunt extra-rights, ci pur și simplu drepturi fundamentale ale omului”. La rândul său, Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Romi, sublinia, cu același prilej, că „în următorii 15-20 ani, numărul cetățenilor români de etnie romă va fi în continuă creștere. Cu toate acestea, remarca el, numărul romilor care își recunosc apartenența e în scădere. Pe de altă parte, rata mortalității la etnia romă este mai mare decât în cazul populației majoritare, în special din cauza unui mod de viață și a unei comunicări defectuoase în domeniul sănătății. Sunt convins că cifra înregistrată la ultimul recensământ nu reflectă nici pe departe numărul real al romilor; nu există localitate în România în care romii să nu fie prezenți. Iulian Paraschiv recunoștea, de asemenea: „Probabil că nici noi, cei care reprezentăm instituțiile statului, chiar și în plan central, nu am găsit cele mai bune instrumente pentru a putea livra către acei romi care nu-și recunosc apartenența etnică materiale care să îi conducă pe această cale. Asta încercăm să schimbăm în ultima perioadă, să oferim modele”

Alte valoroase comunicări și comentarii au făcut Irina Cajal Cajal, prof. univ. dr. Radu Carp, prof. dr. Lucian Năastasă-Kovacs, Ciprian Iftimoaiei, dr. Delia Grigore, Dincer Geafer, Maria Dobrescu și alții. Tot în cadrul secțiunilor artistice au foat vernisate și lansate expozițiile alcătuite de Departamentul pentru Relații Interetnice: „Comunitate. Multiculturalitate. Dezvoltare” și de Agenția Națională pentru Romi – „Romi pentru România”.

Concomitent, în perioada 21-27 august 2023, la Sighișoara și Târgu-Mureș a avut loc Academia de Vară Interculturală ProEtnica, ajunsă la ediţia a VI-a, parte a Festivalului Intercultural ProEtnica. Tema ediției a fost „Impactul schimbărilor demografice asupra minorităţilor naţionale din România şi relaţiilor interetnice”. Moderator, Maria Korek directorul Asociaţiei Divers. Organizată în parteneriat cu Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret și cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Mureş, Academia ProEtnica a avut, ca participanți la această ediţie, tineri din statele membre ale Uniunii Europene.

Organizatorul ProEtnica Sighișoara 2023 este Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara, iar coorganizatorul - Consiliul Județean Mureș. ProEtnica 2023 a fost finanțat de Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului și Ambasada Republicii Federale Germania, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Romi și al Centrului Național de Cultură a Romilor, Romano Kerr. Sponsorii acestei ediții au fost: SEFAR, Monosuisse și Hochland, iar partenerii media - Televiziunea Română, Radio România Actualități, Radio România Antena Satelor, Radio România Tg.Mureș, Radio România Internațional, Agerpres, Radio Son, Punctul, Zi de Zi, Deutsche Zeitung, Hermannstadtler Zeitung, Realitatea Evreiască, Cadran.

Ateneul Român primește distincția de Marcă a Patrimoniului European pentru contribuția sa deosebită la cultură
Cultură 11 Aprilie 2024, 16:46

Ateneul Român primește distincția de Marcă a Patrimoniului European pentru contribuția sa deosebită la cultură

Ateneul Român, simbol al culturii și artei din România, primește o distincție deosebită prin acordarea titlului de Marcă a...

Ateneul Român primește distincția de Marcă a Patrimoniului European pentru contribuția sa deosebită la cultură
Poiana Culturală revine la Câmpulung
Cultură 06 Aprilie 2024, 10:25

Poiana Culturală revine la Câmpulung

Proiectul “Poiana Culturală Câmpulung Muscel" și-a reluat activitățile pentru care a fost creat anul trecut.

Poiana Culturală revine la Câmpulung
Ministrul Culturii: Salariile angajaţilor din muzee şi biblioteci 'vor creşte foarte curând'
Cultură 05 Aprilie 2024, 14:22

Ministrul Culturii: Salariile angajaţilor din muzee şi biblioteci 'vor creşte foarte curând'

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunţat vineri, într-o conferinţă de presă, că salariile angajaţilor din muzeele şi...

Ministrul Culturii: Salariile angajaţilor din muzee şi biblioteci 'vor creşte foarte curând'
10 zile de culoare, inspiraţie şi măiestrie, la Palatul Principilor Transilvaniei
Cultură 05 Aprilie 2024, 14:06

10 zile de culoare, inspiraţie şi măiestrie, la Palatul Principilor Transilvaniei

Începând cu 22 aprilie, albaiulienii şi turiştii sunt invitaţi la ateliere de încondeiat ouă de Paşte

10 zile de culoare, inspiraţie şi măiestrie, la Palatul Principilor Transilvaniei
Legea bibliotecilor, adoptată de Senat
Cultură 02 Aprilie 2024, 20:23

Legea bibliotecilor, adoptată de Senat

Plenul Senatului a adoptat, marţi, un proiect iniţiat de parlamentari PSD, care reglementează cadrul general de organizare şi...

Legea bibliotecilor, adoptată de Senat
Râvnite. Îngrijite. Martirizate. Trupurile în Evul Mediu
Cultură 14 Martie 2024, 10:00

Râvnite. Îngrijite. Martirizate. Trupurile în Evul Mediu

În Evul Mediu, corpurile umane au fost în mod alternativ glorificate sau asuprite, îngrijite sau pedepsite, făcând obiectul...

Râvnite. Îngrijite. Martirizate. Trupurile în Evul Mediu
Dacă în România numărul de cititori ar creşte de 10 ori, am vorbi despre o altă ţară
Cultură 15 Februarie 2024, 12:02

Dacă în România numărul de cititori ar creşte de 10 ori, am vorbi despre o altă ţară

Scriitorul Tudor Creţu, directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, subliniază, cu ocazia Zilei naţionale a lecturii, că într-un...

Dacă în România numărul de cititori ar creşte de 10 ori, am vorbi despre o altă ţară
Turcan, mesaj de Ziua Naţională a Lecturii: Cititul ne aduce cunoaştere, toleranţă, ne aduce înţelegerea trecutului
Cultură 15 Februarie 2024, 11:55

Turcan, mesaj de Ziua Naţională a Lecturii: Cititul ne aduce cunoaştere, toleranţă, ne aduce înţelegerea trecutului

Cititul ne aduce cunoaştere, toleranţă, ne aduce înţelegerea trecutului, afirmă joi ministrul Culturii, Raluca Turcan,...

Turcan, mesaj de Ziua Naţională a Lecturii: Cititul ne aduce cunoaştere, toleranţă, ne aduce înţelegerea trecutului