Ascultă Radio Antena Satelor Live

„Drepturile pentru o categorie de minorități naționale se adoptă pentru a stabili o egalitate, o echitate pentru și între cetățenii unui stat”

Pe parcursul celor patru zile de festival ProEtnica, la Sighișoara, Sala Barocă și Sala Sander din Sighișoara au fost gazdele unor importante comunicări și dezbateri cu privire la prezentul și viitorul minorităților naționale din România, reunite sub genericul „Agora dialogului cultural”.

Articol de Simona Lazăr, 28 August 2023, 10:34

În perioada 24-27 august 2023 a avut loc, la Sighișoara, cel mai mare festival intercultural din România. Au evoluat, pe scena deschisă din Piața Cetății, în cadrul secțiunilor muzică-dans, reprezentanți ai celor 20 de etnii istorice conlocuitoare. De asemenea, tema diversității culturale și a relațiilor interetnice a făcut obiectul unor prelegeri și comunicări susținute de reputați specialiști în cadrul secțiunii „Agora dialogului intercultural”. Expoziții, lansări de carte și mese rotunde au completat programul dens al manifestării aflată la a XIX-a ediție.

Festivalul a fost deschis joi, 24 august, în prezența organizatorilor și a reprezentanților Ministerului Culturii și ai Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României. „Vă mulţumesc, a spus în alocuțiunea sa, Irina Cajal Marin, subsecretar de Stat în Ministerul Culturii, că aţi creat acest eveniment dedicat minorităţilor naţionale. El promovează identitatea culturală a acestora. Am sprijinit de la început acest proiect și considerăm importantă existenţa acestui spaţiu dedicat minorităţilor. Aşa cum există în Uniunea Europeană capitale culturale europene, Sighişoara a devenit o capitală interculturală a României, prin Festivalul Intercultural Pro Etnica.” La rândul său, Dincer Geafer, subsecretar de Stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, a amintit că Sighişoara este de 20 de ani capitala europeană a dialogului interetnic şi al multiculturalităţii. „Suntem, a spus acesta, un exemplu pentru celelalte autorităţi publice”. Directorul Festivalului, Volker Reiter a subliniat meritul celui mai mare festival al etniilor din România, „care de la prima sa ediţie - 2001, până la a XIX-a, a pus pe harta lumii brandul ProEtnica. Mulţumim Ministerului Culturii, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi Ambasadei Republicii Germania, care au finanţat această acţiune, Consiliului Judeţean Mureş, care au făcut ca această ediţie să fie o dovadă de solidaritate şi respect pentru tezaurul naţional de valori”.

Duminică, 27 august – în ultima zi a Festivalului ProEtnica 2023, au urcat pe scenă Ansamblul de dansuri „Hayakaghak” din Gherla, al Uniunii Armenilor; Ansamblurile de dans „Parnassos” din Brăila, „Orpheas” din Iași, „Artemis” din Sulina, „Efthimos” și „Dionyssos” din Brașov, ale Uniunii Elene; Ansamblul „Holubok” din Peregu Mare, al Uniunii Culturale a Rutenilor; Ansamblul „Tuna” din Tulcea, al Uniunii Democrate Turce; Ansamblul „Bălgarce” din Vinga, al Uniunii Bulgare din Banat; Ansamblul „Karașeva Zora” din Carașova, al Uniunii Croaților.

Ultimele prezențe pe scena ProEtnica au fost cele ale solistului vocal de muzică populară și șlagăre germane Matthias Belean, ale Grupului „Romafest”, reprezentând Agenția Națională pentru Romi și Concertul Klezmer & Muzică idiș, al Teatrului Evreiesc de Stat. Este semnificativ că Festivalul s-a închis cu două spectacole de excepție ale etniilor romă și evreiască, supuse de-a lungul istoriei unor nedrepte și sistematice persecuții soldate cu evenimente tragice la scară națională și europeană.

Pe parcursul celor patru zile, Sala Barocă și Sala Sander din Sighișoara au fost gazdele unor importante comunicări și dezbateri cu privire la prezentul și viitorul minorităților naționale din România, reunite sub genericul „Agora dialogului cultural”. Participând la una dintre acestea, Lacziko Eniko, secretar de Stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, a ținut să precizeze că „Drepturile pentru o categorie de minorități naționale se adoptă pentru a stabili o egalitate, o echitate pentru și între cetățenii unui stat. Aceste drepturi nu sunt gândite pentru a crea o discriminare pozitivă a minorităților, ci pur și simplu pentru a aduce la același nivel pe acei care din start sunt diferiți (etnie, limbă). Fără aceste drepturi nu ar exista echitate și egalitate între majoritate și minoritate. România este o societate democratică și de aceea este necesar ca toți cetățenii ei să aibă aceleași șanse, aceleași oportunități în viață și să aibă posibilitatea să se dezvolte cu identitatea lor, așa cum își doresc. Măsurile care se aprobă de către fiecare stat nu sunt extra-rights, ci pur și simplu drepturi fundamentale ale omului”. La rândul său, Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Romi, sublinia, cu același prilej, că „în următorii 15-20 ani, numărul cetățenilor români de etnie romă va fi în continuă creștere. Cu toate acestea, remarca el, numărul romilor care își recunosc apartenența e în scădere. Pe de altă parte, rata mortalității la etnia romă este mai mare decât în cazul populației majoritare, în special din cauza unui mod de viață și a unei comunicări defectuoase în domeniul sănătății. Sunt convins că cifra înregistrată la ultimul recensământ nu reflectă nici pe departe numărul real al romilor; nu există localitate în România în care romii să nu fie prezenți. Iulian Paraschiv recunoștea, de asemenea: „Probabil că nici noi, cei care reprezentăm instituțiile statului, chiar și în plan central, nu am găsit cele mai bune instrumente pentru a putea livra către acei romi care nu-și recunosc apartenența etnică materiale care să îi conducă pe această cale. Asta încercăm să schimbăm în ultima perioadă, să oferim modele”

Alte valoroase comunicări și comentarii au făcut Irina Cajal Cajal, prof. univ. dr. Radu Carp, prof. dr. Lucian Năastasă-Kovacs, Ciprian Iftimoaiei, dr. Delia Grigore, Dincer Geafer, Maria Dobrescu și alții. Tot în cadrul secțiunilor artistice au foat vernisate și lansate expozițiile alcătuite de Departamentul pentru Relații Interetnice: „Comunitate. Multiculturalitate. Dezvoltare” și de Agenția Națională pentru Romi – „Romi pentru România”.

Concomitent, în perioada 21-27 august 2023, la Sighișoara și Târgu-Mureș a avut loc Academia de Vară Interculturală ProEtnica, ajunsă la ediţia a VI-a, parte a Festivalului Intercultural ProEtnica. Tema ediției a fost „Impactul schimbărilor demografice asupra minorităţilor naţionale din România şi relaţiilor interetnice”. Moderator, Maria Korek directorul Asociaţiei Divers. Organizată în parteneriat cu Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret și cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Mureş, Academia ProEtnica a avut, ca participanți la această ediţie, tineri din statele membre ale Uniunii Europene.

Organizatorul ProEtnica Sighișoara 2023 este Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara, iar coorganizatorul - Consiliul Județean Mureș. ProEtnica 2023 a fost finanțat de Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului și Ambasada Republicii Federale Germania, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Romi și al Centrului Național de Cultură a Romilor, Romano Kerr. Sponsorii acestei ediții au fost: SEFAR, Monosuisse și Hochland, iar partenerii media - Televiziunea Română, Radio România Actualități, Radio România Antena Satelor, Radio România Tg.Mureș, Radio România Internațional, Agerpres, Radio Son, Punctul, Zi de Zi, Deutsche Zeitung, Hermannstadtler Zeitung, Realitatea Evreiască, Cadran.

World Radio Day: Radioul, echilibrul dintre informare şi divertisment
Cultură 13 Februarie 2024, 11:28

World Radio Day: Radioul, echilibrul dintre informare şi divertisment

Ziua Mondială a Radioului sărbătorește puterea de durată a radioului ca mijloc de comunicare, informare și divertisment. De...

World Radio Day: Radioul, echilibrul dintre informare şi divertisment
Ziua Mondială a Radioului, sărbătorită la Radio România
Cultură 13 Februarie 2024, 10:17

Ziua Mondială a Radioului, sărbătorită la Radio România

Radio România sărbătoreşte marți, 13 februarie, Ziua Mondială a Radioului.

Ziua Mondială a Radioului, sărbătorită la Radio România
La Forul lui Traian din Roma a fost restaurată o parte din Bazilica Ulpia
Cultură 08 Februarie 2024, 10:06

La Forul lui Traian din Roma a fost restaurată o parte din Bazilica Ulpia

Forumul lui Traian, cel mai mare şi mai monumental dintre Forurile Imperiale ale Romei, îşi recapătă o parte din strălucirea...

La Forul lui Traian din Roma a fost restaurată o parte din Bazilica Ulpia
Statuia colosală a împăratului Constantin, reconstituită la Roma
Cultură 06 Februarie 2024, 20:10

Statuia colosală a împăratului Constantin, reconstituită la Roma

Picioarele, un genunchi, un biceps şi un cap impozant: aceste câteva fragmente de marmură au fost utilizate pentru...

Statuia colosală a împăratului Constantin, reconstituită la Roma
'Pe urmele lui Cuza în Bucureşti'
Cultură 23 Ianuarie 2024, 23:59

'Pe urmele lui Cuza în Bucureşti'

Ghidat de către istoricul Tudor Vişan-Miu, turul va oferi participanţilor o incursiune în istoria Unirii Principatelor Unite,...

'Pe urmele lui Cuza în Bucureşti'
Deschiderea expoziţiei 'Jandarmeria Română 1850 - 2020', la Muzeul Maramureşan din Sighetu Marmaţiei
Cultură 23 Ianuarie 2024, 14:27

Deschiderea expoziţiei 'Jandarmeria Română 1850 - 2020', la Muzeul Maramureşan din Sighetu Marmaţiei

Muzeul Naţional de Istorie a României, în parteneriat cu Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu, Inspectoratul General al...

Deschiderea expoziţiei 'Jandarmeria Română 1850 - 2020', la Muzeul Maramureşan din Sighetu Marmaţiei
Se caută voluntari la bibliotecă!
Cultură 22 Ianuarie 2024, 14:02

Se caută voluntari la bibliotecă!

Biblioteca Judeţeană 'Lucian Blaga' Alba recrutează voluntari, în condiţiile generale ale Legii nr. 78/ 2014 privind...

Se caută voluntari la bibliotecă!
Concursul 'Cuza: tineri, lege şi reformă'
Cultură 21 Ianuarie 2024, 13:55

Concursul 'Cuza: tineri, lege şi reformă'

Pentru a onora memoria marelui reformator Alexandru Ioan Cuza, FDVDR a lansat concursul 'Cuza: tineri, lege şi reformă',...

Concursul 'Cuza: tineri, lege şi reformă'