Muzeul ASTRA, exemplu de cultură vie: „Muzeele trebuie să fie participative, nu prăfuite”

Discuția a pornit de la un mesaj formulat de directorul general al Muzeului Național de Artă al României, criticul de artă Erwin Kessler, care a declarat: „Dacă am avea un consum cultural constant și substanțial, dacă am avea bibliotecile, muzeele, sălile de concerte și teatrele pline, nu am avea parte de sărbători anuale, ci de bucurii zilnice”.

Întrebat cum reușește Muzeul ASTRA să protejeze patrimoniul cultural rural, Ciprian Ștefan Anghel a subliniat că misiunea instituției nu se limitează la conservare.

„Nu doar protejăm patrimoniul, noi îl și punem în valoare, pentru că patrimoniul trebuie asumat în primul rând de comunitate ca fiind moștenirea lor”, a afirmat acesta.

Directorul muzeului a vorbit și despre responsabilitatea față de generațiile viitoare.

„Noi suntem vremelnici, lucrăm în muzee. Contează foarte mult ce lăsăm pentru următorii 50 de ani. Valorile identitare, valorile patrimoniale, imateriale, sunt cele care ne definesc pe noi ca nație”, a spus Ciprian Ștefan Anghel.

În opinia sa, muzeele nu pot rămâne spații statice. „Punerea în valoare este mai complicată decât pare, dacă vrei să închizi patrimoniul într-un muzeu și să-l lași prăfuit și colbuit. Muzeele trebuie să fie vii, muzeele trebuie să fie participative”, a declarat directorul ASTRA, adăugând că „acțiunile culturale trebuie să fie de calitate, cu rol educațional, dar și de dezvoltare”.

Un alt subiect abordat a fost impactul economic al culturii. „La noi, la ASTRA, cultura dezvoltă. Demonstrăm impactul economic, direct și indirect, pe care îl avem în comunitate, astfel încât factorii decizionali să înțeleagă că avem nevoie de predictibilitate și de instrumente de finanțare”, a arătat Ciprian Ștefan Anghel.

În acest context, apelul său a fost ferm: „Mi-aș dori din tot sufletul să avem măcar 1% din PIB pentru cultură”.

Referitor la activitățile muzeului din această perioadă, directorul a explicat că multe depind de bugetul alocat.

„Pentru anul acesta trebuie să așteptăm puțin legea bugetului de stat. Avem un plan să ducem mai departe evenimentele și să le dezvoltăm pe cele începute anul trecut”, a precizat el.

Totodată, a amintit că „expozițiile de la Pavilionul Muzeal Multicultural, de la Intrarea Principală și de la Casa Artelor sunt deschise, curatoriate de specialiștii noștri”.

Printre proiectele aflate în pregătire se numără și un eveniment nou. „Vom avea ASTRA Festival, care va pune în valoare acea mică Românie din Dumbrava Sibiului, cu accent pe multiculturalism, pe dezvoltare rurală și pe valorile identitare”, a spus Ciprian Ștefan Anghel.

Implicarea publicului rămâne un element-cheie al strategiei muzeului. „De cinci-șase ani am devenit muzeu participativ. Provocăm publicul să participe la evenimente, nu doar să le consume de pe margine”, a explicat acesta.

„Atelierele sunt interactive, de la copii până la adulți, îi provocăm să-și redescopere copilăria, poveștile bunicilor și legătura cu satul”.

Directorul ASTRA a atras atenția și asupra riscului de a denatura tradițiile.

„Vrem să mergem pe garantarea autenticului și nu pe interpretarea eronată a tradițiilor, nu doar ale românilor, ci și ale minorităților naționale”, a declarat el, amintind că „în România trăiesc 18 minorități naționale care au conviețuit foarte bine de sute de ani”.

Rezultatele acestei abordări se reflectă și în numărul de vizitatori. „Anul trecut am depășit 300.000 de vizitatori plătitori de bilete, iar feedback-ul a fost pozitiv. Aproximativ 95% dintre reacții au fost bune”, a spus Ciprian Ștefan Anghel, subliniind: „Noi administrăm muzeul, dar nu este al nostru. Este moștenirea dumneavoastră”.

În încheiere, directorul Muzeului ASTRA a transmis un mesaj adresat tinerilor și factorilor decizionali: „Valorile noastre identitare trebuie asumate dacă vrem o dezvoltare organică. Nu ne putem opune tehnologizării, dar patrimoniul înseamnă emoție. Emoția nu ți-o poate da nicio tehnologie”.

Apelul său a fost unul clar: „Cultura dezvoltă și avem cu ce. Susținerea trebuie să fie reală, prin instrumente concrete de finanțare, nu doar declarativă”.