Expoziţia „Dacia. Ultima frontieră a Romanităţii”, inaugurată la Roma
Dacia este „ultima frontieră a romanităţii”, sau poate chiar mai mult, simbol al acelei fuziuni de civilizaţii care stă la baza patrimoniului cultural european.
21 Noiembrie 2023, 12:12
Există un fir care conectează nucleul Bătrânului Continent şi îl derulează până la începuturile Antichităţii, unde o moştenire etno-culturală comună este o punte care leagă - în jurul coordonatelor geografice ale României de astăzi - Mediterana şi Balcanii, Orientul şi Occidentul. Aceasta este povestea expoziţiei programată în perioada 21 noiembrie - 21 aprilie, la Terme di Diocleziano din Roma ("Dacia. L'ultima frontiera della Romanita"), cea mai mare şi mai prestigioasă expoziţie de descoperiri arheologice organizată de România în străinătate în ultimele decenii, pentru a parcurge evoluţia istorică şi culturală a propriului teritoriu pe o perioadă de peste 1.500 de ani, din secolul al VIII-lea î.Hr. până în secolul al VIII-lea d.Hr. Sunt aproximativ 1.000 de obiecte provenite din 47 de muzee româneşti, precum şi de la Muzeul Naţional de Istorie a Republicii Moldova, expuse în premieră alături de câteva piese de la Muzeul Naţional de Istorie a României: printre acestea şi şarpele Glykon din Tomis, o spectaculoasă piesă în marmură care îl înfăţişează pe "demonul" care vindecă de epidemii, precum şi magnificul coif de aur de la Coţofeneşti, o descoperire preţioasă şi singulară, un coif princiar care era cel mai probabil o ofrandă pentru divinităţi şi care datează de la jumătatea secolului al V-lea î.Hr., cu mult înainte de cucerirea romană care a făcut din Dacia o provincie, la începutul secolului al II-lea d.Hr. Expoziţia, care se deschide cu o imagine a unei scene sculptate pe Columna lui Traian, care înfăţişează trei arcaşi Daci ce îi ţin pe Romanii asediaţi sub ameninţarea armei, povesteşte însă mult mai multe despre transformarea unei părţi a Daciei într-o provincie romană: obiectele, în mare parte foarte preţioase, ne vorbesc despre strămoşii lor geto-daci şi despre supravieţuirea civilizaţiei, chiar şi după abandonarea teritoriului de către armata romană. Chiar dacă, precizează unul dintre cei doi curatori ai expoziţiei, Ernest Oberlander, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, "românii sunt şi acum singurii vechi locuitori ai Imperiului Roman, cu excepţia elveţienilor reto-romanși, care încă se numesc "romani".
