„Impactul schimbărilor demografice asupra minorităților naționale de-a lungul istoriei”

În perioada 24-27 august 2023 are loc, la Sighișoara, cel mai mare festival intercultural din România. Evoluează reprezentanți ai celor 20 de etnii istorice conlocuitoare, în cadrul secțiunilor muzică-dans, pe scena din Piața Cetății. De asemenea, tema diversității culturale și a relațiilor interetnice face obiectul unor prelegeri și comunicări susținute de reputați specialiști în cadrul secțiunii „Agora dialogului intercultural”. Expoziții, lansări de carte și mese rotunde completează programul dens al manifestării aflată la a XIX-a ediție.

Sâmbătă, 26 august 2023, în cea de-a treia zi a festivalului, Pe scena din Piața Cetății din Sighișoara au evoluat: Ansamblul „Serenada” din Craiova al Asociației Liga Albanezilor; Ansamblurile de dans „Ilos” din Târgoviște, „O mie de porumbei” din Tulcea și „Asteria”din București” ale Uniunii Elene; Ansamblul de dansuri „Pilisteriu” al Societății Culturale Aromâne și concertul solistei Florentina Costea reprezentând Comunitatea Aromână-Filiala București; Ansamblul „Tuna” din Tulcea al Uniunii Democrate Turce; Ansamblurile de dans „Fila” + „Ellada” din Pitești și „Kymata” din Ploiești ale Uniunii Elene; Ansamblul de dansuri și melodii tradiționale „Sonțe” din Jud. Dolj al Asociației Macedonenilor; Ansamblul artistic „Cervona Ruja” din Bistra reprezentând Uniunea Culturală a Rutenilor; Ansamblul artistic „Hayakaghak” din Gherla al Uniunii Armenilor; Ansamblurile de dans „AKUD Mladost” din Timișoara, „KUD Canadske Zwezdice” din Cenad și „VIS Biseri” din Sânnicolau Mare ale Uniunii Sârbilor; Dana Aron și elevii școlii de muzică „Bonzo Music Art”; trupa de dans modern „Karisma și Diamonds” de la Clubul Copiilor – Sighișoara; Asociația LCS Speranța: Nicu Poșta și ansamblurile reunite ale Târnavelor – Grupul „Târnava Mare” din Topa. Concertul de încheiere al serii a fost susținut de Trupa „Mano&Gregor” fondată în 2022, prima formație de Indie Folk din România.

Sala de Conferințe și de Expoziții SANDER a găzduit, sâmbătă, în cadrul secțiunii „Agora dialogului cultural”, o interesantă dezbatere despre evoluția demografică a minorităților naționale din România. Au susținut comunicări Lacziko Eniko - secretar de Stat la Departamentul pentru Relații Interetnice („Cum poate fi păstrată identitatea națională în contextul schimbărilor demografice ?”), Iulian Paraschiv – președintele Agenției Naționale pentru Romi („Impactul schimbărilor demografice asupra relațiilor dintre minoritatea romă și majoritate”) și Prof. dr. Lucian Nastasă-Kovacs („Impactul schimbărilor demografice asupra minorităților naționale de-a lungul istoriei”). În prezentarea sa, Lacziko Eniko a spus, între altele: „Drepturile pentru o categorie de minorități naționale se adoptă pentru a stabili o egalitate, o echitate pentru și între cetățenii unui stat. Aceste drepturi nu sunt gândite pentru a crea o discriminare pozitivă a minorităților, ci pur și simplu pentru a aduce la același nivel pe acei care din start sunt diferiți (etnie, limbă). Fără aceste drepturi nu ar exista echitate și egalitate între majoritate și minoritate. România este o societate democratică și de aceea este necesar ca toți cetățenii ei să aibă aceleași șanse, aceleași oportunități în viață și să aibă posibilitatea să se dezvolte cu identitatea lor, așa cum își doresc. Măsurile care se aprobă de către fiecare stat nu sunt extra-rights, ci pur și simplu drepturi fundamentale ale omului.” La rândul său, Iulian Paraschiv sublinia adevărul că: „ în următorii 15-20 ani, numărul cetățenilor români de etnie romă va fi în continuă creștere. Cu toate acestea, remarca el, numărul romilor care își recunosc apartenența e în scădere. Pe de altă parte, rata mortalității la etnia romă este mai mare decât în cazul populației majoritare, în special din cauza unui mod de viață și a unei comunicări defectuoase în domeniul sănătății. Sunt convins că cifra înregistrată la ultimul recensământ nu reflectă nici pe departe numărul real al romilor; nu există localitate în România în care romii să nu fie prezenți. Iulian Paraschiv recunoștea, de asemenea, că „Probabil că nici noi, cei care reprezentăm instituțiile statului, chiar și în plan central, nu am găsit cele mai bune instrumente pentru a putea livra către acei romi care nu-și recunosc apartenența etnică materiale care să îi conducă pe această cale. Asta încercăm să schimbăm în ultima perioadă, să oferim modele.”

Dialogurile pe tema minorităților naționale s-au încheiat, la Sala Sander, cu secțiunea „Salonul literar”. În acest cadru, a fost prezentată comunicarea „Cultura rromani – memorie, imagini, repere” . Studiul aparține Dr.Delia Grigore – Asociația Centrul Rromilor „Amare Rromentza” și Programul de Studiu Limba și Literatura Rromani – Universitatea din București.

Organizatorul ProEtnica Sighișoara 2023 este Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara, iar coorganizatorul - Consiliul Județean Mureș.

ProEtnica 2023 este finanțat de Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului și Ambasada Republicii Federale Germania, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Romi și al Centrului Național de Cultură a Romilor, Romano Kerr. Sponsorii acestei ediții sunt: SEFAR, Monosuisse și Hochland, iar partenerii media - Televiziunea Română, Radio România Actualități, Radio România Antena Satelor, Radio România Tg.Mureș, Radio România Internațional, Agerpres, Radio Son, Punctul, Zi de Zi, Deutsche Zeitung, Hermannstadtler Zeitung, Realitatea Evreiască, Cadran.

Programul ProEtnica Sighișoara - 2023 poate fi accesat la adresa electronică:

https://proetnica.ro/sites/default/files/documents/2023/PROGRAM_ProEtnica_1008231206.pdf

Volker Reiter,

Directorul Festivalului