Volker Reiter: „Trecerea de la festivalul comunităţilor etnice la un festival intercultural poate descrie o schimbare în scopul principal al ProEtnica”

În Sala Barocă a Primăriei municipiului Sighişoara, directorul Festivalului ProEtnica, Volker Reiter a prezentat o retrospectivă a celor 20 de ediţii ale Festivalului, începând cu 2001, anul inaugurării. Prezentarea a inclus şi o abordare teoretică a unor concepte legate de minorităţile naţionale. El a afirmat că 'trecerea de la festivalul comunităţilor etnice la un festival intercultural poate descrie o schimbare în scopul principal al ProEtnica. Scopul principal al ProEtnica nu este promovarea minorităţilor naţionale, ci mai degrabă a întregii societăţi. Pentru mine, a mai spus Volker Reiter, nu este vorba în primul rând de păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor. La un moment dat, tradiţiile au fost, de asemenea, inovaţii şi obiceiurile se schimbă încontinuu... nu este vorba despre păstrarea trecutului, despre păstrarea identităţilor etnice sau chiar a grupurilor etnice. Aceasta poate fi sarcina organizaţiilor de minorităţi naţionale. Eu sunt interesat de consolidarea păcii sociale, într-o societate democratică şi pluralistă, prin promovarea întâlnirilor şi interacţiunilor între oameni de diferite origini etnice. În acest sens, minorităţile nu reprezintă o ameninţare pentru societate, ci mai degrabă o resursă care poate îmbogăţi societatea'.
Un alt subiect al dezbaterilor din Sala Barocă a Primăriei Sighişoara la care au participat şi cursanţii Academiei de vară interetnică a fost 'Reprezentarea minorităţilor naţionale în noul Parlament European'. O expunere pe această temă a fost făcută de Prof.univ.dr. Radu Carp de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. El a arătat că, spre deosebire de Parlamentul României, în Parlamentul European nu există o reprezentare 'stricto sensu' a minorităţilor naţionale. Există doar partide politice la nivel european care au reprezentanţii lor. Mai curând se vorbeşte acum despre reprezentarea de gen, pentru a încuraja femeile să ocupe funcţii la nivelul Comisiei europene. În Europa există, totuşi, cele mai multe mecanisme de protecţie a minorităţilor naţionale la nivel mondial chiar dacă nu avem un grup al minorităţilor naţionale la nivelul Parlamentului European. Este clar şi constitue un avertisment de luat în seamă că lipsa mecanismelor de protecţie pe alte continente a dus la o serie de catastrofe umanitare', a mai spus profesorul Radu Carp.
Managerul Muzeului de Artă din Cluj, Lucian Nastasă-Kovacs a prezentat volumul său cu titlul 'Enric Furtună (Enric Pekelman) şi Bilanţul unui insucces'. Prezentarea s-a intitulat 'Enric Furtună şi dilema a două culturi'. Poet şi autor dramatic român, Enric Furtună (pseudonimul literar al lui Enric Pekelman, etnic evreu născut la Botoşani) a emigrat în Israel în 1944, dar s-a întors în România după doi ani. A părăsit România pentru a doua oară în 1958, stabilindu-se în Brazilia. Prezentarea istoricului Lucian Nastasă-Kovacs a inclus atât descrierea dramei scriitorului Enric Furtună, cât şi o serie de referinţe sociologice şi statistice la evreimea română, în special din perioada interbelică.
O conferinţă interesantă a susţinut şi prof. Delia Grigore - Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti: 'Rromanipen-ul: Drumul Crucii'. ROMANIPEN-ul este legea pe care se bazează cultura şi tradiţiile romilor. Această lege nescrisă care defineşte identitatea romă se bazează pe concepte care se întrepătrund cum ar fi 'phralipe' (fraternitate), care exprimă solidaritatea, forma de într-ajutorare, etc. Persoana care trăieşte după principiile şi valorile culturii romani este un rom chacho (rom adevărat), pakivalo (om credincios cu frica de Dumnezeu). Delia Grigore a refăcut un original parcurs al ultimei zile pământene a lui Isus Hristos din perspectivă romă.
Biserica Mănăstirii din Sighişoara a fost locul unde s-a vernisat expoziţia 'Andreanum 800 de ani - lege şi constituţie la saşii transilvăneni' prezentată de Thomas Şindilariu, Subsecretar de Stat în Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României. În cadrul expoziţiei, vizitatorii pot admira inclusiv un document de la Arhivele Naţionale ale României, Diploma Andreanum din 1224 sub forma originalului în cea mai veche formă a păstrării sale, confirmată de către Regele Carol I Robert din 1317. Expoziţia poate fi vizitată în această săptămână la Sighişoara, apoi la Orăştie, în versiunea outdoor, pe tot parcursul lunii septembrie. În 4 septembrie, expoziţia va ajunge la Gerhart-Hauptmann-Haus din Dusseldorf (Germania), iar în perioada 14 -15 septembrie, la Bistriţa.
Paralel cu aceste evenimente indoor, pe scena din Piaţa Cetăţii Sighişoara au avut loc mai multe spectacole. Uniunea Polonezilor a venit cu Ansamblul muntenilor polonezi Solonceanka din Soloneţu Nou. Asociaţia Macedonenilor a prezentat ansamblul Sonţe-Soarele (Craiova, Băileşti, Urzicuţa) de dansuri şi melodii. Comunitatea Ruşilor Lipoveni a fost reprezentată de Ansamblul Coral Landâş din Sarichioi. Uniunea Elenă a urcat pe scenă ansamblurile de dans Orpheas-Iaşi, Niki-Piatra Neamţ, Artemis-Sulina, Hrisi Elefteria - Tulcea şi Hesperis-Bârlad. Din partea Uniunii Croaţilor a evoluat grupul de dans Zorile Caraşovei-Caraşova, iar Federaţia Comunităţilor Evreieşti-Cultul Mozaic a invitat pe scenă Corul B nei Milu din Braşov. Uniunea culturală a Rutenilor s-a prezentat cu Ansamblul artistic Holuboc din Peregu Mare şi cu Ansamblul Cervona Ruja din Bistra, iar Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani a venit cu Ansamblul Can Renkler din Topraisar. Ansamblul Slavjak a fost reprezentantul Uniunii Bulgare-Filiala Timişoara iar Uniunea Sârbilor a venit la Sighişoara cu Ansamblul KUD Sveti Nikola din Dinjas, jud Timiş. Trupa de dans maghiară-Teatrul Popular Bekecs, Miercurea Nirajului a adus culoare pe scena din Piaţa Cetăţii. Vedetele serii au fost membrii tarafului Edy Mexicanu cu Paula Lincan de la Centrul Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher, care au susţinut un concert viu aplaudat la finalul prigramului zilei.
Programul complet al Ediţiei a XX-a a Festivalului ProEtnica -Sighişoara 2024 poate fi urmărit aici: https://proetnica.ro/proetnica-festival/2024/program
Principalii finanţatori ai ediţiei a XX-a a Festivalului ProEtnica sunt, anul acesta, Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, Ministerul Culturii şi Ambasada Republicii Federale Germania. Manifestarea culturală are loc în colaborare cu Consiliul Judeţean Mureş şi cu sprijinul Municipiului Sighişoara, al Agenţiei Naţionale pentru Romi şi al Centrului Naţional de Cultură Romano-Kher.
ProEtnica reprezintă o agora a dialogului intercultural cu valoare de unicat în România şi cu reverberaţii pozitive în plan european. Totodată, este un instrument pentru consolidarea păcii interetnice, pentru o Românie pluralistă şi democratică!
Un număr important de parteneri media şi-au anunţat participarea la acesta ediţie a festivalului care aşteaptă prezenţa a peste 10.000 de spectatori.
Directorul Festivalului,
Volker Reiter