Neamţ: Povestea fascinantă a cămăşii cu altiţă, prezentată într-o nouă ediţie a „Grădinii cu ii”

Zeci de ii cusute cu migală în cadrul şezătorilor de la Piatra-Neamţ şi Borleşti vor fi expuse pe manechine, în curtea instituţiei, astfel încât publicul larg să le poată admira frumuseţea şi unicitatea.
Însă Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ are în interior o adevărată colecţie inestimabilă de ii din perioada interbelică sau chiar mai vechi, după cum a povestit, pentru AGERPRES, directorul instituţiei, Florentina Buzenschi.
'Ne bucurăm că avem cămăşi începând cu sfârşitul secolului al nouăsprezecelea şi foarte multe de secol douăzeci. Avem foarte multe definitorii pe cele trei zone etnografice ale judeţului: Valea Bistriţei, zona Piatra-Neamţ şi zona Roman. Având aceste zone, găsim şi elementele de unicitate între ele dar şi elementele care le deosebesc. La Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ avem mai multe cămăşi reprezentative care sunt şi clasate în patrimoniul cultural naţional la categoria 'Tezaur'. Mai sunt câteva piese la care vom face documentaţia pentru clasare', a declarat Florentina Buzenschi.
Între exponatele din interiorul muzeului regăsim cămăşi rare, ale căror modele nu se mai regăsesc în zilele noastre.
'Cele clasate sunt de sfârşit de secol nouăsprezece, cămăşi mai rare, care sunt realizate din lână, cămăşi bătrâneşti, cu croiul drept, care au dispărut în perioada apropiată de zilele noastre. Dar vorbim şi de frumoase cămăşi care s-au cusut pe Valea Bistriţei şi Valea Bicazului, tot de sfârşit de secol nouăsprezece, început de secol douăzeci, cusute cu lână, cămăşi vechi valoroase şi importante', a spus directorul Muzeului de Etnografie Piatra-Neamţ.
Povestea cămăşii tradiţionale româneşti porneşte undeva în urmă cu peste 2.000 ani iar dovezi în acest sens sunt şi pe metopele Columnei lui Traian, după cum explică Florentina Buzenschi.
'În toate cărţile de specialitate, se porneşte de la daci în ceea ce priveşte cămaşa românească. Pe metopele de pe Columna lui Traian apar reprezentări ale dacilor, ale femeilor, şi vedem că această cămaşă care a ajuns până în zilele noastre, îşi are originile acolo. De altfel, vorbim de un croi simplu, o tăiere pe fir, fără răscroiri, oamenii încercând să valorifice la maxim materialul pe care îl aveau', a detaliat muzeograful.
Cele mai multe reprezentări apar însă în secolul al XIX-lea, în tablouri, apoi în fotografii, printre promotorii înfocaţi ai cămăşii cu altiţă fiind chiar reginele României.
'Întâlnim în izvoare iconografice, la mănăstiri, în tablouri votive, apoi în descrieri, în secolul al nouăsprezecelea, unde avem o abundenţă de reprezentări. Apar în imagini fotografice dar şi în picturi de secolul nouăsprezece. Şi aici mă refer la costumul foarte bogat al doamnelor din înalta societate, chiar în perioada premergătoare reginelor Elisabeta şi Maria. Spre exemplu, apare Mariţica Bibescu (principesa-consoartă a Ţării Româneşti între septembrie 1845 şi iunie 1848 - n.r.) în costum fastuos de sărbătoare, foarte frumos decorat, cu accesorii, bijuterii de mare valoare. Pe cale regală, prima care a promovat cămaşa cu altiţă a fost regina Elisabeta, care a şi scris o carte despre arta broderiei, arta cusutului cu acul. Ea apare în frumoase tablouri, înveşmântată în port popular. Cea care a dus promovarea la un nivel mai sus a fost regina Maria. Era un anumit nivel de eleganţă. La Curtea Regală, la unele evenimente dresscodul era costumul popular. Şi asta chiar din timpul reginei Elisabeta', a precizat muzeograful Florentina Buzenschi.
Tradiţia privind realizarea în stil tradiţional a cămăşilor cu altiţă se păstrează, în zilele noaste, la şezătorile de la Piatra-Neamţ şi Borleşti.
Iile realizate în cadrul acestor şezători vor fi expuse duminică, 22 iunie, în cadrul celei de-a şaptea ediţii a 'Grădinii cu ii', în curtea Muzeului de Etnografie Piatra-Neamţ.
'Noi, datorită acestor şezători, am fost cuprinşi, alături de muzeu, în dosarul de introducere în patrimoniul imaterial UNESCO a cămăşii cu altiţă. În privinţa şezătorilor, 'Grădina cu ii' este o recunoaştere a ceea ce fac dar şi un imbold. Vedem că, de la an la an, sunt tot mai multe persoane care se alătură acestor şezători iar noi le îndrumăm ca să păstreze canoanele iei şi să nu facă invenţii care trec dincolo de limita bunului gust', a declarat directorul Muzeului de Etnografie Piatra-Neamţ, Florentina Buzenschi.
AGERPRES