Obiceiuri de Crăciun, în satele năsăudene

În Ajunul Craciunului, primii care pleaca la colindat sunt copiii mici, care trec din casa în casa si rostesc: „Buna dimineata la Mos Ajun!”. Pentru colindul lor, primesc bani, covrigi sau mere.
În jurul prânzului, la colindat merg si copiii mai mari. Ei formeaza cete sau merg singuri la casele vecinilor si prietenilor. Colindatorii sunt poftiti înauntru si rasplatiti cu prajituri, suc, dar si cu bani.
Abia dupa ce se însereaza, la colindat pornesc si tinerii, care merg, de regula, la cunoscuti unde petrec mai mult timp în compania gazdelor.
Cu Turca (sau Capra) se merge, de regula, în Ajunul Anului Nou, dar cei care se deghizeaza prefera sa o faca la ambele sarbatori, ca sa adune cât mai multi bani.
Alte trei obiceiuri – Steaua, Viflaimul si Irozii – sunt pe cale de disparitie, ele fiind pastrate doar de membrii unor ansambluri folclorice, care obisnuiesc sa le prezinte în diverse festivaluri.
Cu Steaua umbla trei flacai care îi întruchipeaza pe cei trei magi si cânta „Trei crai de la rasarit”. Cel din frunte poarta o stea din lemn cu cinci colturi, împodobita cu panglici tricolore.
În cazul Irozilor, personajele sunt Irod, crunt si neînduplecat, doi ostasi romani si cei trei magi. În timp ce Irod le cere ostasilor sa-l omoare pe Iisus, magii îl apara pe prunc si-l ameninta pe Irod cu mânia cereasca.
Viflaimul este o forma de teatru cu masti, care reda scena nasterii lui Iisus, îmbinând dogma crestina cu ritualuri magice.
Pe Valea Ilvelor este bine pastrat obiceiul ca satenii sa fie colindati de Belciugari, tineri costumati în capre si ursi care prezinta în fata gazdelor câte o mica sceneta. (CRISTIANA SABAU)