Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi - visul bizantin al lui Vasile Lupu
Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi" (Biserica "Trisfetitelor") este un monument de arhitectură de valoare din fiind situată în centrul tradițional al Iașiului. Devenită celebră prin dantelăria din piatră care îi împodobeşte faţadele – 30 registre de motive decorative de la temelie până la vârful turlelor, Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi s-a dorit a fi un monument care să aşeze capitala mândrului voievod Vasile Lupu pe harta lumii ortodoxe.
03 Aprilie 2014, 21:00
În biserică au fost aduse în iunie 1641, moaștele Sfintei Parascheva, trimise de patriarhia și sinodul de la Constantinopol în semn de recunoștință pentru acțiunile și donațiile generoase ale domnitorului Vasile Lupu. Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoțită de trei mitropoliți greci; Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului, și Teofan al Paleopatrei. Ajungâd la Galați, apoi la Iași, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de mitropolitul Varlaam și de episcopii de Roman și Huși, de cler și credincioși. În ziua de 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în biserica mânăstirii Sfinții Trei Ierarhi. Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost strămutate în Catedrala Mitropolitană din Iași după sfințirea acesteia la 23 aprilie 1887.
De la tipografia instalată în chiliile mănăstirii de voievodul ctitor, au ieşit la lumină Cartea românească de învăţătură (1643), prima carte în limba română tipărită în Moldova, Şapte Taine a Bisericii (1644) şi alte cărţi de referinţă pentru cultura naţională. „Colegiul" lui Vasile Lupu (1640), temelia viitoarei Academii domneşti, constituie începutul unei bogate activităţi didactice, continuată şi în deceniile următoare.
Astfel, renumelui panortodox de „mănăstire a Patriarhilor" i se adaugă şi acela de „mănăstire a dascălilor". De altfel, cât timp s-a aflat sub administrarea călugărilor greci, aici au predat renumiţi profesori veniţi de la Constantinopol sau din Orientul cultural grec.
Pe latura nordică a pronaosului se află două nişe sepulcrale în care odihnesc osemintele familiei ctitorului: Tudosca, prima lui soţie, şi fiul acestora, Ştefan; iar în alte nişe, aşezate simetric în peretele sudic, au fost depuse osemintele lui Dimitrie Cantemir, scriitor şi mare orientalist, autorul unei monumentale Istorii a imperiului Otoman, şi ale lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Române Unite, amândoi trecuţi la cele veşnice departe de ţară.
Mai există un eveniment, necunoscut de mulţi, care aşază această ctitorie pe un loc de frunte în istoria balcanică. În 1821, din curtea Bisericii „Trei Ierarhi" s-a dat semnalul de eliberare a Greciei, eveniment consemnat şi printr-o placă de marmură aplicată pe zidul Sălii Gotice.
În anul 1997 a fost aşezată în incinta mănăstirii statuia celui mai mare poet român, Mihai Eminescu. Acest fapt venea să mai lege şi mai mult monumentul de istoria şi de marile personalităţi ale poporului român. Puţini ştiu că, pentru o perioadă, Eminescu a locuit în casa din incinta Mănăstirii „Trei Ierarhi,,.
În ianuarie 1993, lucrările simpozionului desfăşurat la Iaşi sub egida Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, primăria oraşului Iaşi, consiliul local şi Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei au scos la iveală rezultatele a numeroase studii specializate privind starea şi nevoile construcţiei precum şi interesul manifestat de autorităţi pentru conservarea şi punerea în valoare a edificiului.
Impresionantă, făcută parcă pentru - a lăsa uimit - sufletul contemporanilor, biserica răspunde dorinței de fast a ctitorului său despre care Nicolae Iorga spunea că "încă de a doua zi după urcarea pe tron și-a luat numele de Vasile și a pătruns în visul bizantin".
După ce, în timpul regimului comunist, mănăstirea a funcţionat ca muzeu, în anul 1990 a fost redată cultului, iar din 1994 a fost reactivată ca mănăstire pentru călugări, cu viaţă de obşte şi slujbe zilnice.
Un post uşor, tuturor! Doamne, ajută!