Recolta 2025, un an de aur pentru vinul românesc: Calitate excepțională confirmată
În pofida capriciilor meteorologice cu care s-au confruntat podgoriile, analizele de specialitate indică o performanță de excepție a sectorului vitivinicol autohton pentru anul 2025. O evaluare recentă realizată de Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) subliniază că, indiferent de culoare, licorile bahice vor avea un profil aromatic și o structură care le plasează în categoria celor mai bune din ultimii ani.
Articol de Petruț Mazilu, 17 Octombrie 2025, 14:27
Potrivit analizei, în ciuda provocărilor climatice - de la îngheţurile târzii de primăvară până la seceta prelungită din vară, în anumite regiuni - concluzia specialiştilor este clară: 2025 se anunţă un an de referinţă pentru calitatea vinurilor româneşti, cu un potenţial deosebit, notează Agerpres.
Anul viticol 2025 a venit după un 2024 extrem de secetos, care a lăsat viţa-de-vie încă afectată şi nerecuperată complet. În primăvară, un îngheţ târziu a provocat pierderi semnificative, afectând soiuri care înmuguresc mai devreme, precum Feteasca Neagră, Feteasca Albă şi Chardonnay.
În unele zone, primăvara a fost plină de precipitaţii, ceea ce a favorizat apariţia manei şi a făinării, necesitând tratamente suplimentare pentru protecţia viţei-de-vie, relevă analiza.
În continuare, vara a fost caracterizată de perioade lungi de secetă, cu temperaturi ridicate şi deficit de apă în sol, care au pus presiune pe maturarea uniformă a strugurilor.
În plus, s-au înregistrat episoade locale de vijelie şi grindină, care au distrus parţial recolta. În întreaga ţară, seceta combinată cu îngheţul târziu din aprilie a redus considerabil volumul strugurilor, iar la unele soiuri pierderile au ajuns până la 80%.
Ce diferenţiază, însă, 2025 de anul trecut a fost faptul că în lunile mai şi iunie s-au înregistrat precipitaţii consistente, care au permis o dezvoltare echilibrată a viţei-de-vie înainte de înflorire. Această umiditate iniţială a ajutat viţa să reziste mai bine în lunile de secetă care au urmat, asigurând o bază solidă pentru calitatea recoltei.
Anul acesta, anumite soiuri s-au remarcat prin calitate ridicată. La albe, Chardonnay (Coteşti, Dealu Mare), Sauvignon Blanc (Coteşti, Dealu Mare) şi Muscat Ottonel (Dealu Mare) s-au comportat foarte bine, în timp ce la roşii Merlot (Dealu Mare, Dobrogea), Cabernet Franc şi Cabernet Sauvignon (Coteşti, Dobrogea, Banat-Crişana) au avut struguri sănătoşi şi echilibru bun între zaharuri şi aciditate.
Soiurile vulnerabile au fost, în principal, cele cu înmugurire timpurie: Feteasca Albă (Dealu Mare, Coteşti), Feteasca Neagră (Dealu Mare), Chardonnay şi Pinot Gris (Dobrogea, Dealu Mare), Busuioaca de Bohotin şi Tămâioasa Românească (Coteşti).
Per ansamblu, recolta de 2025 oferă vinificatorilor premise solide pentru vinuri de calitate, cu albe aromatice şi echilibrate şi roşii cu structura şi aciditatea potrivită pentru maturare şi dezvoltare în sticlă.
Calitatea strugurilor indică faptul că vinurile din acest an ar putea fi memorabile şi merită urmărite în timp, transmite ADAR.
Conform datelor raportate recent de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) către Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), producţia de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a 4 milioane hectolitri, cifră care include şi vinurile fără denumire de soi sau indicaţie geografică protejată (DOC, IG), a transmis Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), într-un comunicat remis AGERPRES.
Vinurile cu denumire de origine controlată (circa 1,490 milioane hl), vinurile cu indicaţie geografică (circa 0,306 milioane hl) şi vinurile varietale (0,062 milioane hl), care fac obiectul certificărilor ONVPV, reafirmă tendinţa vinului românesc spre calitate şi diversitate.
În ansamblu, volumul vinurilor cu certificare (D.O.C., I.G. sau varietal) se situează în jurul valorii de 1,8 milioane hl, însă doar o parte din această cantitate ajunge efectiv pe piaţă în formă îmbuteliată şi certificată.
În acest an, recolta a fost influenţată de condiţiile climatice variabile. Îngheţurile târzii din primăvară şi câteva episoade de grindină cu efecte grave au afectat unele regiuni viticole.
Seceta extremă din anul precedent a persistat în anumite areale viticole, dar în viile din podgoriile estice, precipitaţiile dispersate de-a lungul perioadei de vegetaţie activă au arătat o bună aprovizionare cu apă a butucilor, contribuind la un reviriment al recoltei chiar în perioada de pârgă.
Vestul României a rămas în continuare tributar deficitului de precipitaţii, iar zona dealurilor de curbură s-a confruntat cu fenomene extreme.
