Când şi cine are voie a intra în Sfântul Altar

Mai târziu a apărut Catapeteasma care a despărţit Sfântul Altar de restul bisericii. Prin evlavia credincioşilor aceasta, în timp a fost împodobită cu icoane. De menţionat că în biserica apuseană altarul nu există.

În perioada Vechi Testamentară, Sfântul Altar se numea Sfânta Sfintelor, aici putea intra doar arhiereul, o dată pe an. Vorbind despre această perioadă, trebuie să amintim că, doar Fecioara Maria, a fost dusă în Sfânta Sfintelor de către Arhiereul Zaharia, la vârsta de trei ani şi a stat acolo, învăţând şi fiind hrănită de îngeri până la vârsta de cinsprezece ani. ,,Ceea ce s-a hrănit în Sfânta Sfintelor, celei îmbrăcate cu credinţă şi cu înţelepciune şi cu neîntinată feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri închinăciune” (Protoevanghelia după Iacov, o scriere apocrifă, dar menţionată de biserică)

De asemenea, Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau ,,Bunavestire’’ este un eveniment istoric ce este consemnat în Sfânta Scriptură - Sf.Ev.Ap.Luca (1. 26)

Tot din Sfânta Scriptură învăţăm că Hristos Dumnezeul nostru , Noul Adam a luat fire bărbătească, a fost tăiat imprejur, pentru a se adeveri acest lucru şi a se împlini Scripturile.

Hristos ipostatic este bărbat. Liturghia Cerească/Sfânta Euharistie o săvârşeşte Arhiereul Arhiereilor- Hristos Dumnezeul nostru, prin arhiereii şi preoţii pământeşti, ce au primit acest dar al Duhului Sfânt la Cincizecime şi prin punerea mâinilor, mai târziu.

La taina Sfântului Botez, cel increştinat de parte bărbătească este închinat în Sfântul Altar, iar cea increştinată în faţa Uşilor Împărăteşti, arătând comuniunea dar şi rolul slujirii.

In altar, poate intra doar paraclisierul, în mănăstirile de monahi sau monahii – călugarul sau călugăriţa. Potrivit canonului 15 al Sfântului Nichifor Mărturisitorul ,, Se cuvine călugăriţelor a intră în Sfântul Altar să aprindă lumânări şi candele ...”. Dar şi acestea pot intra în Sfântul Altar doar cu aprobarea preotului şi a stareţei.

Hristos Dumnezeul nostru a venit spre, mântuirea sufletului dar şi a trupului. Cu alte cuvinte la om, vorbim despre două firi, două ipostasuri făcute din acelaşi aluat, dar separate ca natură, unite în spirit, în credinţă, fiind sprijin uneia alteia şi nedespărţite în creaţie.

La sfinţirea unei Biserici/târnosirea acesteia, credincioşii sunt chemaţi, fără excepţie să intre în Sfântul Altar pentru a se bucura împreună de noua zidire. A se închina la locul în care Mântuitorul Iisus Hristos Dumnezeul nostru Se aduce jerfă la fiecare Sfântă Liturghie. Noi suntem modularele bisericii, iar Hristos ca Arhiereu suprem este capul acesteia. Fiecare creştin având rolul şi locul său în slujire.

"In Biserica Slavei Tale, Doamne, în cer mi se pare a sta"
Proorocul David