Primul an în care Sfântul Arsenie Boca este prăznuit oficial în calendarul ortodox

Aceasta este prima sa prăznuire oficială în calendarul ortodox, după ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea sa în perioada 11-12 iulie 2024.

Decizia de a-l canoniza a venit după decenii de cercetare, analiză și mărturii despre viața și minunile Părintelui Arsenie.

Mormântul său de la Mănăstirea Prislop, județul Hunedoara, este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din România, atrăgând zilnic sute de credincioși, iar în preajma zilei de prăznuire, numărul acestora crește semnificativ.

Sfântul Arsenie Boca, pe numele său de botez Zian Vălean, s-a născut pe 29 septembrie 1910, în satul Vața de Sus, județul Hunedoara. După terminarea liceului din Brad, a urmat Academia Teologică din Sibiu, unde s-a remarcat printr-o conduită exemplară și prin rezultate deosebite la învățătură. Mitropolitul Nicolae Bălan, impresionat de talentul său, l-a încurajat să studieze la Academia de Arte Frumoase din București, unde a dobândit cunoștințe în pictură sub îndrumarea unora dintre cei mai renumiți artiști ai vremii.

În 1939, tuns în monahism cu numele Arsenie, a fost trimis de Mitropolitul Bălan la Sfântul Munte Athos, pentru a se iniția în viața duhovnicească și pentru a studia arta bizantină. „În scrisorile adresate mitropolitului, Părintele Arsenie mărturisește că nu a găsit părinți duhovnicești care să-l învețe meșteșugul picturii bizantine, ceea ce l-a determinat să îmbrățișeze un stil artistic mai realist, specific epocii,” a explicat realizatoarei Violeta Anghel în cadrul emisiunii “Viața la țară” invitatul său Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal.

După revenirea în țară, Părintele Arsenie a început să slujească la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, unde a devenit un far spiritual pentru mii de credincioși. Harul său de povățuitor și viața sa aspră l-au transformat într-o personalitate duhovnicească respectată în întreaga țară. În 1948, a fost trimis să refacă Mănăstirea Prislop, care devenise un loc de pelerinaj constant pentru cei ce căutau alinare sufletească și povățuire duhovnicească.

Activitatea duhovnicească intensă a Părintelui Arsenie Boca nu a trecut neobservată de regimul comunist. Considerat o amenințare pentru ideologia ateistă, a fost urmărit, arestat și persecutat în mod repetat. Deși nu a fost acuzat de nicio faptă concretă, a fost supus presiunilor pentru a abandona haina monahală.

După emiterea Decretului 410 din 1959, care prevedea scoaterea din mănăstiri a monahilor considerați inutili de regim, Părintele Arsenie Boca a fost izgonit din Mănăstirea Prislop și i s-a interzis să mai slujească. În ciuda acestor piedici, el a continuat să fie un sprijin duhovnicesc pentru credincioși, retrăgându-se la Sinaia, unde a pictat și și-a dedicat viața rugăciunii. A trecut la Domnul pe 28 noiembrie 1989, în ziua de pomenire a Sfântului Cuvios Mucenic Ștefan cel Nou.

Decizia de canonizare a venit la 35 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, după o lungă perioadă de cercetare a vieții și activității sale. „Biserica Ortodoxă Română nu ia astfel de decizii în grabă. A fost nevoie de un proces atent de cercetare, care a implicat istorici, teologi și clerici,” a explicat consilierul patriarhal. „Dosarul de canonizare a fost completat cu mărturii despre viața sa sfântă și minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după trecerea la Domnul.”

Alături de Sfântul Arsenie Boca, au fost canonizați alți 15 sfinți români, printre care Părintele Dumitru Stăniloae, Sfântul Cuvios Sofian Boghiu și alți mărturisitori ai credinței în timpul regimului comunist.

Mormântul Sfântului Arsenie Boca de la Prislop a devenit un loc sfânt de pelerinaj, atrăgând zilnic sute de credincioși care vin să se roage și să găsească alinare. Mulți mărturisesc că rugăciunile făcute la mormântul său le-au adus răspunsuri și vindecări miraculoase.

Picturile realizate de Părintele Arsenie Boca, precum cele din Biserica Drăgănescu sau Biserica Sfântul Elefterie din București, sunt o dovadă a talentului său artistic, deși stilul său este considerat mai realist decât cel bizantin tradițional.

Canonizarea Părintelui Arsenie Boca reprezintă o recunoaștere oficială a sfințeniei sale și o bucurie imensă pentru credincioșii care l-au considerat sfânt încă din timpul vieții. „Dragostea poporului pentru Sfântul Arsenie Boca este de netăgăduit. Mulți se întreabă de ce a durat atât de mult această canonizare, dar Biserica ia astfel de decizii cu responsabilitate, după o cercetare atentă,” a concluzionat Răzvan Mihai Clipici.

Sfântul Arsenie Boca rămâne un exemplu de curaj, sfințenie și dăruire, iar prăznuirea sa este o sărbătoare deosebită pentru ortodoxia românească. Mormântul său de la Prislop va continua să fie un loc de pelerinaj și un izvor de har pentru toți cei ce cred și se roagă cu nădejde.